Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/1. (2003)
III. Mineralogie
ROCI ORNAMENTALE-EXPOZITIE 9 ANGELA SÄPLÄCAN Scopul acestei expozéi a fost de a aräta publicului in detaliu ceea ce in expozitia de bazä este doar schitat, in legäturä cu rocile ornamentale. Pe scurt, m-am gändit in primul ränd la definirea rocilor ornamentale, caracterizarea fiecárui e§antion expus, prezentarea ocurentelor din tarä §i utilizárile precum §i folosirea lor din trei puncte de vedere: constructu, artizanat, artá, azi §i de-а lungul timpului. Rocile ornamentale pot fi definite ca rod care se pot extrage in blocuri de diferite dimensiuni, putánd fi prelucrate prin táiere in piaci, strunjire sau sculptare. Toate acestea conferindu-le aspect estetic deosebit, le face utilizabile pentru confectionarea obiectelor de decoratiuni interioare, exterioare sau obiecte ornamentale. Duritatea, rezistenta la diverfi factori, aspectui pläcut, u§urinta cu care se despica, se cioplesc sau se finiseazä le fac importante materiale de constructie. Literature de specialitate incadreazä in aceastä categorie: alabastrul, amfibolitul, andezitül, aragonitul, bazaltul, calcarele (policrome, fosilifere, grezoase), dacitul, diabazul, dioritul, esexitul, gabroul, gipsul (anhidritul), gnaisul, gránitul, granodioritul, marmura, noritul, peridotitul, porfirul, serpentinitul, sienitul, §isturile verzi, travertinul, tufurile vulcanice. Alabastrul - varietatea cea mai purä de gips, este un sulfat natural hidratat de calciu, rocä de precipitatie chimicä continánd 32,5% CaO, 46,6%S03,20,9% H20, duritatea 2, densitatea 2,3 g/cm3, cu aspect marmorean, structurä gräuntoasä, culoare alb läptoasä, galbenä ca mierea, sau chiar ro§catá. Denumirea provine de la numele vechiului ora§ egiptean Alabastron. Ocurente: Dumbrava-Aghire§-Stana, intre Mihai Viteazu §i Cheia (jud.Cj), Mir§id (jud.Sj), etc. Utilizat pentru confectionarea de obiecte ornamentale, carnee, cupe, vase, coloane, incä din antichitate. Andezitül - rocä magmaticä efuzivä alcätuitä din feldspati calcosodici, hornblendä, biotit, augit, cuart, de culoare cenu§ie, cärämizie, sau negricioasä, rezistent Ia rupere prin compresie, §oc, sau uzurä, in general compact, uneori vacuolar, cu structurä porfiricä, utilizat la placäri interioare §i exterioare, glafuri, ancadramente, solbancuri, trepte, etc. ín tara noasträ räspändirea este foarte mare, din sudul Apusenilor, pänä in muntii Gurghiu, Harghita, Cälimani, Birgäu, Rodnei, Tible§, Gutii §i Oa§. Se exploateazä la: Deva (Hd), Agri§, Baia Mare (Mm), Mocrea, Sebi§ (Ar), Diträu (Hr),etc. Araqonitul - varietate polimorfä naturalä de CaC03 care cristalizeazä in sistemul trigonal. Poate lua na§tere prin precipitatie chimicä din izvoare termale suprasaturate cu CaC03, sau in procesul hidrotermal cänd se depune in cavitätile unor roci magmatice. Are culoare albä, alb gälbuie, verzui cenu§ie, poate avea aspect rubanat, duritatea 3,5-4, prin §lefuire dobände§te un luciu
