Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/1. (2003)
III. Mineralogie
ROCI $1 MINERALE DIN JUD. SUCEAVA 207 primär, alcätuit din: oxizi fi hidroxizi de mangan, limonit, silicati fi fosfati hidratati de aluminiu fi altele. Zóna studiatá íntre localitätile lacobeni fi Vatra Dornei, ín sinclinalul Raráu fi regiunea Bamar se íntálnesc amfibolite, gnaise, micafisturi, calcare cristaline, etc. ín zona lacobeni-Brofteni apare un comlpex de cuartite negre, fisturi grafitoase, fisturi verzi tufogene bazice fi calcare, íntre care sunt prezente acumulárile de minereu de Mn de la Ciocánefti, §arul Dornei, Brofteni fi Borca. in zonele Raráu, lacobeni, Vatra Dornei, Páltinif, existá §isturi sericitoase grafitoase, fisturi verzi, calcare, cuartite, dolomite rubanate, etc. Dolomitele triasice se dispun peste formatiunile cristalofiliene. La vestül judetului, dolomitele formeazá un aliniament de 10 km paralel cu Bistrita de la lacobeni spre nord. Spre est un alt aliniament se íntinde din Valea Delnita fi traverseazá Valea Putnei. Calcare grezoase rofii, sau cenufii apar la Gura Sadovei fi ín profilul Váii Moldova. Serpentinitele apar íntre páraiele Breaza fi Tátarca. Muntii Cálimani sunt alcátuiti din andezité amfibolice, andezité cu amfibol fi piroxen, andezité cu piroxen, andezité cu biotit, amfibol fi piroxen, andezité bazaltoide fi piroclastite. Dacitele apar doar íntre Páltinif fi Drágoiasa. Zóna de flif, ín Muntii Stánifoarei este reprezentatá de conglomerate formate din fragmente de gnaise oculare, micafisturi, cuartite, fisturi cloritosericitoase, cu intercalat» de calcare, gresii fi argile marnoase. Regiunea Ostra se caracterizeazá printr-o alternantá de marne §i marnocalcare cenu§ii, vi§inii. Puncte de colectare Gura Haitii - sat apartinánd de §arul Dornei, situat ín partea de S a Depresiunii Dornelor, la poalele NE ale M-tilor Cáliman fi cele NV ale M-tilor Bistritei, pe ráül Neagra §arului. Aici s-а aflat cea mai maré exploatare la zi din Románia. Azi locul este ín paraginá, fárá a se fi luat cele mai mici másuri de protectie a mediului, atát ín ce privefte constructiile auxiliare, cát §i cariera fi halda ín sine. Suliul cantonat ín andezité este depus prin sublimare ín golurile fi porii rocii. Poiana Stampei - comuná situatá ín partea de V a Depresiunii Dornelor, pe ráül Dorna. Este ín exploatare turba, calcarul ufor dolomitic (utilizat pentru drumuri) dacitul fi andezitül amfibolic, cenufiu, dur fi compact, utilizat ín constructu fi ca rocá ornamentalá. Fundu Moldovei - comuná situatá ín depresiunea omonimá, la poalele de SE ale Obcinei Mestecánif fi cele de SV ale Obcinei Mari, pe cursul superior al ráului Moldova. Exploatare de minereu plumbo-zincifer, continánd secundar piritá fi pirotiná fi pirite cuprifere. ín ceea ce privefte rocile utilizabile ín constructie, se poate vorbi despre un dolomit fi un dolomit calcaros de culoare alb-gálbuie ín versantul stáng al Váii Moldova. lacobeni - comuná situatá pe cursul superior al ráului Bistrita, la poalele de E-NE ale M-tilor Suhard fi cele de SV ale Obcinei Mestecánif, ín zóna
