Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/1. (2003)
I. Botanică
PAJI§TI XEROFILE DIN CLASA FESTUCO-BROMETEA DE PE VALEA GURGHIULUI MIHAELA SÄMÄRGHITAN Prin a§ezarea geograficä, bazinul räului Gurghiu se íncadreazá in sectorul cu climä temperat continentalä, de interferentä intre clima de deal §i cea a muntilor cu altitudini mijlocii. Climatul submontan de dealuri inalte, precum §i climatul de munti mijlocii, este definit de circulate §i caracterul maselor de aer, predominant din vest §i nord-vest. Temperaturile medii anuale se incadreazä in limita valorilor de 7-9°C in aria depresionarä dinspre podi§; la statia meteorologicä Bato§ in perioada 1987-2001 temperatura medie anualä are valoarea 8,56°C §i scade la 7°C in dealurile mai inalte. Amplitudinile termice anuale au valori destul de ridicate, 17- 2ГС, ceea ce indicä un grad inalt de continentalism. Precipitatiile atmosferice, prin valorile inregistrate, prin distribute spatialä ?i neuniformitatea lor in timp, reflectä factura climatului temperat in care zonalitatea §i orientarea reliefului se impune cu precädere. Asociatiile analizate in lucrare sunt raportate la clasa Festuco-Brometea dupä sinsistemul preconizat de autorii: Ladislav Mucina, Georg Grabherr, Thomas Ellmauer (1993) §i Gh.Coldea (1991). Festuco-Brometea Br.-BI.et R.Tx.ex Klika et Hadac 1944 Brometalia erecti Br.-BI.1936 Cirsio-Brachypodion pinnati Hadac et Klika in Klika et Hadac 1944 Polygalo majoris-Brachypodietum pinnati Wagner 1941 Danthonio-Brachypodietum pinnati Soó 1946 Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et R.Tx.ex Br.-Bl. 1949 Festucion valesiacae Klika 1931 Medicagini minimae-Festucetum valesiacae Wagner 1941 FESTUCO-BROMETEA Br.-BI.et R.Tx.ex Klika et Hadac 1944 Clasa reune§te paji§tile xerice primäre §i secundare, ca §i cele de pe stäncärii. Pot fi atät paji§ti tipice xeroterme, cät §i subxeroterme, care se remarcä printr-o diversitate floristicä la care participä diferite geoelemente, §i care la rändul lor indicä geneza lor polifazicä. Extinderea acestor paji§ti, ca §i diversitatea lor floristicä, au fost favorizate de contactui depresiunii Transilvaniei cu zona de inflexiune a ramei muntoase. ín felul acesta, terenurile rämase in urma defri§äri pädurilor xeroterme, au fost invadate de timpuriu de componentele paji§tilor apartenente acestei clase. Extinderea acestor paji§ti a ajuns la apogeu in perioada de culminare a climatului cälduros postglaciar
