Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Broderia în portul popular din judeţul Mureş
70 AURELIA DIACONESCU Marea majoritate a simbolurilor solare, odinioarä cu functii apotropaice §i magice (fertilitatea) pästreazä azi un rol exclusiv decorativ. Ele ocupä un loc de seamä in transpunerile brodate pe cämä§i (soare, soare §i värtelnitä, roti solare, rozete). In categoria ornamentelor simbolice folosite mai ales la decorarea cämä§ilor femeie§ti includem compozitia trifoia§ului cu patru foi, care pe cämä§ile fetelor de märitat constituia un element de bun augur(noroc in dragoste §i in cäsnicie). Alte reprezentäri simbolice Tntälnite in broderiile portului popular din jud. Mure§ sunt: prescura, crucea, pristolnicul, sfe§nicele. ín portul popular mure§ean se constata о predilectie pentru cusäturile policrome in cea mai mare arie a judetului cu exceptia zonei Tärnavelor unde dominä in portui actual, broderia in negru sub influenta extinderii portului din Märginimea Sibiului. Pentru broderie, cromatica este un factor esential ce pune in valoare elementul, motivul sau compozitia in totalitatea sa in contrast cu monocromia fondului, accentuänd caracterul decorativ, valoarea artisticä a unor Ornamente adeseori simple §i repetate. Nevoia de liniate, repaos decorativ in arta popularä este uneori suplinitä sau chiar accentuatä de practicarea unor aplicatii (pe cojoace, pieptare) din piele subtire albä, decupatä in forme de Ornamente La piesele din blanä sau din piele trebuie considerat rolul ciucurilor din mätasä coloratä, plasati printre broderii sau in contextui suprafetei unitare compacte a cämpurilor brodate monocrom. Din mentiunile documentare incepänd cu sec. XIV-XV in toate cele trei Täri Romäne§ti se foloseau surse coloristice vegetale preparate la mänästiri sau in gospodärii cu о predilectie spre culoarea ro§ie pentru portul transilvánean. Sec. XVII marcheazä un trinom cromatic-ro§u, albastru, verde-iar in sec. XVIII-XIX trinomul-ro§u, negru §i galben inchis era de cäteva őri mai ieftin decät in celelalte culori. In a doua jumätate a sec. al XlX-lea Ia multe piese, mai ales la decorul brodat, pe längä vechiul trinom cromatic in urma intensificärii comertului de fire colorate produse de fabrici (arnici, länicä, mätase) se adaugä noi culori ori unul sau altul din termenii vechiului trinom sunt inlocuite printr-o anume culoare din дата nou apärutä. Sub impulsul modei procesul de innoire sau de inlocuire este continuat §i in prima jumätate а secolului nostru. Pe toatä perioada se mentine fondul alb al pieselor de port §i trinomul de bazä din ornamenticä(alb, negru, ro§u). Fac exceptie, §urtul, zadia neagrä sau catrintele cu trup vänät. ín conditiile unor motive §i compozitii ornamentale devenite caracteristice local sau zonal pentru о anumitä perioada, cu ajutorul coloritului broderiilor se dobändesc diferentieri tot mai sesizabile in raport cu functia piesei, cu purtätorul §i cu ocazia in care se folose§te. Exemplu idecorul la cämä§ile cu barburi (frecvente in zonele mure§ene) este negru §i galben la tineri (la cämä§ile vechi), negru cu decor policrom (la cele noi) §i negru la värstnici. La vechile cämä§i femeie§ti broderia era de obicei monocromä, in negru la värstnici §i väduve, adesea completate cu fir metalic argintiu sau auriu, ro§u la cele tinere(cämä§ile cu ciupag). ín portul tinerilor §i al mireselor decorul este intregit cu märgele sau fluturi (Cämpia Transilvaniei §i Valea Mura§ului) fir auriu §i argintiu §i fluturi in portul de särbätoare de pe Tárnave. Treptat se generalizeazä bicromiile, tricromiile iar la portul de särbätoare al tinerilor se
