Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Broderia în portul popular din judeţul Mureş
66 AURELIA DIACONESCU legatura cu liniile croiului. De о mare vechime pe teritoriul tärii noastre, confectionarea pieselor din piele §i blaná a cunoscut о extindere deosebitá ín evul mediu, me§te§uguri practicate intens §i de populatie maghiarä §i säseascä din Transilvania, din asemenea circumstante decurgänd nenumärate interference interetnice Tntre producätorii §i purtätorii romäni §i din rändul nationalitätilor conlocuitoare care le-au preluat. Pieptarul bärbätesc maghiar din comuna Aluni§ (Valea Superioarä a Mure§ului) este identic ín erői, tehnici broderie §i cromaticä cu pieptarele romäne§ti din zonä cu deosebire cä motivele ornamentale sunt specifice etniei maghiare(lalea). Pieptarele §i cojoacele säse§ti din zona Sighi§oarei §i Reghinului sunt de tipul celor infundate(femeie§ti) iar cojoacele bärbäte§ti cu elini laterali, imbinä diverse tehnici de broderie in piele. Gustul mo§tenit pentru a ímpodobi ve§mintele a fost cultivat de tärancä in decursui veacurilor pänä a ajuns la gradul de frumusete de azi. Simtul de gätealä innäscut, grija de a-§i puné in valoare darurile suflete§ti §i pe cele trupe§ti a imboldit täranca sä näscoceascä női izvoade de impodobire a imbräeämintei. Pentru ie§irea in lume la zile mari, mäinile lor iscusite s-au luat la intrecere höre §i tärgul constituind prilejurile in care „se furau“ modelele pentru a fi reinterpretate. in concurentä cu gusturile mereu schimbatoare §i moda noutätilor care apar, täranca a §tiut intotdeauna sä impace cele douä aspecte. Fidelä pästrätoare a traditiilor a tinut dreaptä „cumpäna“ intre treeätoare-moda §i mo§tenirea de la strämo§i. Mereu in pas cu vremea a §tiut sä aleagä din produsele de fabricä pentru a aduce innoiri in imbräeäminte §i a-i adäuga un plus de frumusete folosind firele de mätasä coloratä, firul metalic auriu sau argintiu, märgele, fluturi sau bänuti. Structura ornamentelor portului popular, desfä§urate pe cämpurile brodate, este aleätuitä din elemente, motive §i compozitii ornamentale, creatorii transpunänd aspecte din experienta, observatiile §i cuno§tintele lor acumulate veacuri de-а rändul, sintetizate §i generalizate in forme figurative. Din punct de vedere al formei sau dupä tipul de stilizare(adicä prin prisma clasificärii morfologice) ornamentale se diferentiazä in 3 categorii:-Ornamente geometrice sau geometrizare- Ornamente liber desenate sau negeometrice- Ornamente mixte In decorul broderiilor artistice populare secole de-а rändul elementele stilizate prin modul de tratare al desenului liber au detinut un rol mai putin important constatändu-se rolul mereu activ al stilizärii geometrice. Modalitatea de tratare negeometricä se extinde intr-o mäsurä mai accentuatä abia la sf. sec. al XlX-lea. Spre deosebire de arta popularä occidental §i unora dintre nationalitätile conlocuitoare de la noi in ornamentica popularä romäneascä dominä stilizarea geometricä, practicarea acestui stil fiind relevat de materialele documentare incepänd cu secolul. al XVII-lea. in broderia geometricä traditionalä continuä sä fie freevent strävechiul motiv dacic „brädutul", „frunza bradului“(semnificänd norocul) diferite alte floh, boboci, frunze, triunghiuri, romburi, zig-zaguri, cärlige, zälute, rozeta solarä, stele, värtelnita, cälita ocolitä, coarnele berbecului, ciuturi, sfäditele, brodate pe poale, cämä§i, catrinte. Modul de tratare geometrizant cu о räspändire universalä este cunoscut §i sub numele de mod ornamental elementarizant ce duce, a§a cum sublinia §i
