Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Pamfil Biliţiu: Miron Elie Cristea şi cultura populară
50 PAMFIL Bl LITI U ______________________________I materiale §i spirituale ale romänului. „Nu pot fi uitate credintele, datinile, obiceiurile la ocazii triste §i vesele, cäntäri, dansuri, muzica, portul, obiecte de fölös“.47 Muzeul istoric §i etnografic este repus ín depline virtuti pe linia educatiei nationale §i patriotice, fiind considerat un mijloc menit „a de§tepta о mändrie nationalä contribuind la continuitatea traditiilor artistice“. Muzeului íi rezerva §i rosturi pe liniá perpetuärii §i conservärii traditiilor. „Sä däm culturii noastre populare ulterioare о dezvoltare izvorätä din pämäntul propriu, sä dezvoltäm §i sä perfectionäm productele in formä veche, in stilul romänesc“.48 Pornind de la aceste considerente recomandä intensificarea actiunilor de inzestrare a muzeului. Avem cu totii datorinta de a dezvolta mai ales acum la inceput cea mai vie activitate pentru inzestrarea cuvenitä a muzeului nostru istoric §i etnografic“. In acest scop trimite un Circulariu semnat de Marion Pu§ca§u §i george Pascu prin care se adresa clerului §i invätätorimii, solicitändu-le „sä facä acestei institutii un mare serviciu prin colctarea de obiecte donänd ei in§i§i, indemnänd §i pe altii, care dispun de ceva potrivit a dona muzeului lucruri de valoare artisticä istoricä §i etnograficä“49 ín scopul inzesträrii muzeului miza ре о colaborare mai amplä. De aceea recomandä preotimii §i invätätorimii „sä atragä §i pe altii care dispun de ceva potrivit a dona muzeului lucruri de valoare istoricä §i etnograficä“.50 Considerä cä preotesele §i invätätoarele ar putea influenta adunare de port popular pe care il considera „ceva mai costisitor“. Portul se cerea colectionat in adevärata lui varietate de aceea miza §i pe aportul femeilor „mai frunta§e din comunä sau tinutul intreg spre a confectiona toate hainele pentru imbräcarea de päpu§e in märime naturalä“.51 Rezultä cä §i expunerea pieselor de port popular nu se putea realiza la intämplare ci preconiza forme uitate §i astäzi cum ar fi expunerea lor prin intermediul manechinelor. De aceea simte nevoia sä facä referiri §i la „punctele de orientare date din partea Comitetul Central“.52 Din partea invätätorimii §i clerului miza §i pe un sprijin material care sä vinä „din toate puterile sale morale §i materiale de о parte achitarea cheltuielilor pentru terminarea frumosului Palat al muzeului, iar pe de altä parte donänd §i colectänd diferite obiecte pentru inzestrarea acestei institutii culturale romäne§ti, care mai ales acum la inceputul vietii sale are lipsä de ajutorul tuturor“.53 Miron Cristea a dat dovadä de vaste cuno§tinte §i atunci cänd i§i precizeazä conceptiile privind structurarea pe sectiuni a muzeului conceput, atät in privinta sectiei de istorie cät §i in ce prive§te sectia etnograficä. Partea muzeului rezervatä etnografiei recomandä sä fie structuratä in nouä sectiuni a§a incit sä poatä infäti§a toate compartimentele acestei vaste §i complexe culturi populare. Prima sectiune este rezervatä casei täräne§ti §i care intentiona sä 47 48 49 50 51 52 53 Ibid. Ibid. Op. cit., p. 405 Ibid. Ibid. Ibid. Ibid.
