Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Pamfil Biliţiu: Miron Elie Cristea şi cultura populară
MIRON ELIE CRISTEA §1 CULTURA POPULARÄ 43 fläcäilor cele mai nationale cäntäri §i doine“.10 11 Activitatea sa pusä in slujba valorificärii creatiei populäre va prinde contur incepänd cu anul 1896, cänd este ales membru in Comitetul ASTRADespärtärmäntul IV Sibiu, in locul lui G. Bogdan Duicä mutat la Bucure§ti.11 ín cadrul ASTREI, ca §i alti cärturari din Transilvania Nie Cristea devine un infläcärat al luptei pentru emanciparea politica §i culturalä a poporului din imperiul dualist. La Adunarea cercualä a Despärtämäntului IV al ASTREI, tinutä adunarea proverbelor romäne§ti. Propunerea fiind insu§itä de cätre membri comitetului, el a fost insärcinat, impreunä cu loan Papiu sä redacteze un apel pentru colectarea proverbelor adresat mai ales „cärturarilor de la säte“. Cei doi au redactat acest apel §i l-au tipärit ре о foaie volantä la data de 27 ianuarie (8 februarie) pe care l-au trimis peste tot unde nädäjduiau la о colaborare.12 Apelul se constituie drept un document de mare valoare pentru cunoa§terea interesului pentru folclor, precum §i a conceptiilor despre acesta ale initiatorului apelului. Din textul Apelului rezultä cä propunerea a fost implicata de prevederile statuetelor Asociatiunii, care „obligä pe membrii ei a intra indeaproape in atinqere cu poporul “,13 Autorul Apelului simte nevoia sä atentioneze „Prin aceasta insä eu ered cä nu am fäcut totul cät este de lipsä in atingerile noastre cu poporul, cäci avem datorinta nu numai a da de la női ce este mai bun, ci a §i lua de la popor ceea ce la el afläm vrednic de purtat pentru viitor“.14 Ne apare limpede exprimatä in aceste fraze ideea nevoii de valorificare a tot ceea ce este valoros din creatia anonimä. Dupä ce face о adeväratä pledoarie pentru valorificarea in totalitate a creatiei populare, in care scop considerä cä trebuie sä se actioneze, Miron Cristea se opre§te asupra unui compartimant, pe care il pretuia in mod aparte §i care fusese neglijat in contextui vaiorificärilor de pänä atunci §i careil reprezenta „proverbele sau acele expresiuni scurte, precise §i plastice, ie§ite din gura poporului“. 5 Valorificarea proverbelor pornea la Nie Cristea din convingeri adänci. El observa, pe bunä dreptate, „...cä acest ram mai mult reoglinde§te profunditatea §i agerimea mintii omene§ti“, proverbele fiind totodatä §i „rezultatul convingätor al unor experience probate“.16 Adunarea proverbelor despre care mereu atrage atentia cä...s-bu negles pänä acuma spre dauna generalä“ о considera о necesitate de о importantä multiplä, subliniind cä: pe längä deosebita lor insemnätate pentru studiul limbei §i pentru istoria culturei unui popor eie formeazä §i un bogát izvor de intelepciune 10 OP. cit., p. 71 11 Op. cit., 78-79 Antonie Plämädealä. Studiu introductiv la Pagini dintr-o arhivä ineditä. Bucure§ti, Editura Minerva, 1984, p. XI. 13 Pagini dintr-o arhivä ineditä, Op. cit., p. 290 14 Ibid. 15 Ibid. 16 Ibid.