Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Vasile Pop: Toponimie – din toponimia mureşană
TOPONIMIE - DIN TOPONIMIA MURE§ANÄ VASILE POP Initiativa luatä de cätre un grup de cercetätori din Tärgu-Mure§ de a culege §i a valorifica (pänä nu este prea tärziu) numele topice locale, meritä sä retinä atentia oamenilor de §tiintä care studiazä numele de locuri §i numele de iocalitäti, este о parte componentä a onomasticii §i reprezintä un domeniu de cercetare in care s-а realizat §i publicat putin in tara noasträ. Pänä in anul 1918 doar lucrarea lui Ov. Densu§ianu „Urme vechi de limbä romäneascä, apärutä in anul 1898 ín „Anuarul Seminarului de istorie a limbei §i literaturei romäne“, meritä sä ne retinä atentia. Este §tiut cá modul cum iat na§tere, precum §i rolul care il joacä in viata unui popor, intereseazä deopotrivä pe geografi, pe istorici, pe etnologi §i lingvi§ti.(1) Este adevärat cä mai tärziu datoritä activitätii laborioase a unor lingvi§ti clujeni :N. Dräganu, E. Petrovici, §t. Pascu, G. Kisch, V. Bogra, cercetärile din acest domeniu s-au Tnmultit. in anul 1969 Institutul de lingvisticä §i istorie literarä din Cluj a elaborat un volum intitulat :„Studii §i materiale de onomasticä“, continänd activitatea desfä§uratä de Muzeul limbii romäne. Dintre geografi care au studiat toponimia il putem mentiona pe D. Pu§chilä (2). Dar cea mai valoroasä activitate din domeniul de cercetare a toponimiei о datoräm Acad. lorgu Iordan (3). In aceastä lucrare autorul afirmä cä: „Toponimia poate fi socotitä ca istoria nescrisä a unui popor“. Tot domnia sa afirmä cä aläturi de izvoarele istorice obi§nuite, in nomenclatura geograficä, se cautä argumente pentru о tezä oarecare. Acest lucru l-au fäcut В. P. Ha§deu in „Istoria criticä a romänilor“ §i „Etimologicum Magnum Romániáé“; §i A. D. Xenopol in „Istoria romänilor §i teória lui Rossler“. (5) Dar toponimia este о arhivä nescrisä §i pentru lingvi§ti. Pentru lingvi§ti numele de locuri reprezintä adevärate monumente de limbä care conservä diferite fapte petrecute Tn diferite perioade de dezvoltare a limbii. De multe pri toponimicile conservä §i stadii arhaice ale unor fapte fonetice, morfologice sau sintactice. (4) О concluzie se impune §i anume sä se admitä cä orice lucrare de culegere §i valorificare a toponimicilor, intereseazä un cerc larg de cercetätori :lingvi§ti, istorici, geografi §i etnografi. De-а lungul anilor am cercetat peste 150 de Iocalitäti in§irate pe Valea Superioarä a Mure§ului, din Cämpia Transilvaniei §i pe Valea Tärnavei Mid. Am ales pentru publicare toponimicile Tnregistrate Tn localitätile Räpa de Sus, Vätava, §i Stänceni.
