Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Dorin-Ioan Rus: Alegerea Sfinţilor-patroni ai unor bresle din Transilvania (I)

ALEGEREA SFINTILOR-PATRONI AI UNOR BRESLE DIN TRANSILVANIA (I) DORIN-IOAN RUS Breasla constituia §i о comunitate de viatä religioasä. Actiunile sale erau in täräm religiös la fel de mari §i de adánci ca §i in cél profesional. Numai multele amenzi in báni, in care erau depuse cele mai multe dintre micile delicte, diversele dári in ceará, care trebuiau realizate la diferite prilejuri, ne aratá cá relatiile breslelor cu Biserica nu apar doar izolat. Multe bresle aveau in biserici propriul lor altar, pe care erau aprinse lumánári la slujbele de la diferite sárbátori, in special in ziua Sfántului-patron, §i de unde era cántatá mesa. Frátietatea calfelor se obiiga ca in bisericä sä se preocupe de altarele protectorilor lor cu toatá seriozitatea §i in másura posibilitátilor lor, §i inaintea acestora sä tinä aprinsä о lampä §i in toate zilele de post de la ínceputul unui anotimp sä punä sä se citeascä о slujbä. Fiecare calfä este obligatä sä meargä la altar §i sä ducä acolo daruri. Dar dacä unul este gäsit, cä de§i §tie pe dinafarä formulele uzuale pentru donatie, el insu§i о omite, pläte§te acest delict cu о jumätate de pfund de cearä. La procesiunea de Joia verde, trebuie sä participe fiecare de la inceput pänä la sfär§it cu о lumänare aprinsä in mänä §i sä poarte pe cap о coronitä verde1. Fiecare breaslä §i-a avut propriul säu sfänt-patron, unele chiar doi sau trei; sau, existä cazuri in care un sfänt poate patrona mai multe me§te§uguri. Mai intái, in documentul de la 1376 pentru reglementarea activitätii breslelor ni se aratá SfäntuI Mihail1 2 ca protector al blänarilor, in reprezentárile epocii, marele Arhanghel ne apare ca un tanár puternic. El a fost patron al cavalerilor, §i apare din secolul al XlV-lea imbräcat ca ace§tia; era de asemenea §i patron al sufletelor särace3. Era unul dintre cei mai importanti 1 Rosier Rudolf „Beitrag zur Geschichte des Zunftwesens. Älteres Zunftwesen in Hermannstadt bis zum Jahre 1526t' in Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, N.F. Vol. 38/ 1912, p. 507. „Propyläen Weltgeschichte“ vol. V, f.a. Berlin, Frankfurt am Main, p. 612-614; 617-618; „Bekers Weltgeschichte“, vol. IV, Berlin, Stuttgart, Leipzig, 1890, p. 296; 2 Zimmermann Fr, Werner, C, Müller Fr.“LIrkundenbuch zur Geschichte der deutschen in Siebenbürgen", Vol.II., Hermannstadt, 1897, nr. 1057, p. 449-452; Oswald Gert “Lexikon der Heraldik“ Leipzig 1976, p. 46, 456.La inceputul sec. al XV-lea apare Sfänta Margareta ca sfäntä protectoare a blänarilor. (G.A. Schuler ’’Landeszunft der Kürschner" Tn Hans Sachs Kalender und Jahrbuch, 1930, p. 2-6) Atz Karl, Beissel Stephan: “Die kirchliche Kunst in Wort und Bild’, f.a. Ed.a 4-a, Regensburg, p. 213, 399. Kernbach V. "Dictionar de mitologie generalä” Bucure§ti, 1995, p. 362

Next

/
Thumbnails
Contents