Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Ördög Enikő-Melinda: Obiceiuri de peste an. Obiceiurile de iarnă la Brâncoveneşti
OBICEIURI DE PESTE AN OBICEIURILE DE IARNÄ LA BRÄNCOVENE§TI ÖRDÖG ENIKŐ-MELINDA Satui Bräncovene§ti este situat ín extremitatea esticä a Cámpiei Transilvaniei, pe cursul Superior al Mure§ului, ín partea dreaptä al ráului, ín depresiunea Reghinului, la 10 km nord de ora§ul Reghin, §i 41 km de municipiul Tárgu-Mure§. Teritoriul Bráncovene§ti se extinde páná la regiunea colinará a Muntilor Cálimanului §i Gurghiului, fiind limitat la est de Mure§. Localitátile ínvecinate sunt :la N de Säcalu de Pädure, la NE Válenii de Mure§ §i Aluni§, la E Idicel Pädure, la S Ideciul de Sus §i Ideciul de Jos; la SV Suseni §i la V §i NV Luieriu. Este situatá la о altitudine de 435 m. Este legat de marele centre ale tärii prin drumul national Reghin-Deda-Toplita ce traverseazä localitatea de-а lungul säu dinspre S spre NE. Calea feratä Räzboieni-Deda-Bra§ov cu statie la Bräncovene§ti este о altä cale prin care localitatea este legatä de centrele importante ale tärii. Obiceiurile de peste an, reprezintä un ansamblu de manifestari folclorice §i de artä popularä legate de evenimente särbätori calendaristice, őri de marile etape ale ciclului anual al muncii. Eie cuprind complexe ritualuri §i rituri care tin Ja date fixe“ sau „nelegate de date fixe“, dar fiind dependente de anotimp, de etapele muncii (agro-pastorale, me§te§ugurile etc.). Obiceiurile de peste an reflectä relatia om-naturä dintr-o perspectiva cosmicä, ín conexiunea cu timpul §i spatiul. Fiecare etapä a omului era insotitä de ritualuri §i rituri referitoare la fertilitate, prosperitate, bunästarea omului. Obiceiurile de peste an care se „tin la date fixe“ cuprind patru mari cicluri corespondente cu cele ale anotimpurilor :obiceiuri de iarnä, obiceiuri de primävarä, obiceiuri de varä §i obiceiuri de toamnä. Folcloristica romäneascä a grupat aceste obiceiuri §i dupä о altä sistematizare, stabilind douä mari cicluri in raport cu solstitiile de varä §i de iarnä. Obiceiurile de peste an tinute la date fixe erau ín relatie cu marile fenomene cosmice, cu solstitiile §i echinoctiile anuale, cu fazele lunare, cu bioritmurile vegetatiei. Obiceiurile de iarnä :celebrau solstitiul de iarnä moment crucial in „crugul timpuluf‘ dänd prilejul unor ample manifestäri traditionale. Obiceiuri de iarnä incep cu reprezentäri mitice in calendarul popular al Sfintilor Arhangheli Mihail §i Gavril celebrate pe data de 8 noi; La romäni preotul satului tine slujbä la fiecare mormänt. Preotul sfinte§te crucea §i о puné pe mormänt. ín acela§i timp aprind §i lumänärile. Familia
