Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Livia Rusu: Colacul de mireasă şi turtele-simboluri şi semnificaţii
COLACUL DE MIREASÄ §1 TURTELE 145 familiei ce se intemeiazä."4 Floarea, care apare aici numitä „ruja“, e §i ea un strävechi simbol solar, simbolizänd frumusetea, armonia, tineretea §i puritatea, e totodatä §i un simbol al inimii, al perfectiunii spirituale, al idealului5 Melcii care impodobesc colacul au caracter ornamental, se preteazä u§or la modelärile din aluat §i sugereazä in acela§i timp principiul feminin cu rol ritual, Tn cre§terea numericä a noii familii care se Tnfemeiazá prin actui nuntii. Stelutele, ca simboluri ale destinului individual, sugereazä cäläuzirea pe noul drum Tn viatä al celor doi miri §i al viitorilor membri (copii) ai familiei Tntemeiate prin taina sfintei cäsätorii. „Cärceii“ ín formä de spirale, cu un efect decorativ deosebit, sunt un simbol optimist, care deschid cale spre о viatä nouä, „Tn doi“. Colacul de mireasä se Tmpodobea cu frunze verzi de pospai (Buxus sempervirens), flori de mu§cata §i busuioc, care printr-un transfer simbolic dinspre regnul vegetal trebuiau sä transmitä tinerilor sperantä, putere de viatä, longevitate §i Tn ultimä instantä nemurirea, universal simbolizatä de ramuri verzi. Pe colacul de mireasä se puneau §i cäte trei tűrte cumpärate de mire, din piatä de la turtari, §i däruite miresei Tnainte de nuntä. Acestea aveau forma de inimä, una mai mare Tn mijloc §i douä mai mici pe längä ea, legate de colac cu petele (panglici). Turtele se fac cu miere de albine, aliment considerat Tncä din vechime sacru, ce simbolizeazä puritate, bunätate, bländete. Existä credinta Tn virtutile purificatoare §i fertilizatoare ale acestui aliment, considerat Tncä din vechi,e sacru, ce simbolizeazä puritate, bunätate, bländete. Existä credinta Tn virtutile purificatoare §i fertilizatoare ale acestui aliment, considerat „element de bun augur in orice Tnceput, cu puteri exclusiv benefice Tn actiunile oamenilor.“6 Turtä cu miere se dä mirilor Ia ceremonia cununiei Tn bisericä, miere se pune §i Tn bäutura care se dä dupä cununie, ca cä le fie viata dulce, sä fie fericiti Tmpreunä (prin extensie primele säptämäni de viatä Tn doi se numesc „luna de miere“), cu miere se unge colacul de mireasä cänd se scoate din cuptor. Tűrte cu miere s-au produs Tncä din cele mai vechi timpuri. „In Italia s-au gäsit numeroase forme antice din teracotä folosite de romani la producerea präjiturilor cu miere.“7 In aproape toate tärile Européi, mai ales Tn Germania, Austria, Ungaria, Rusia, Polonia, productia de turtä dulce s-а dezvoltat mai mult, iar Tn tara noasträ a pätruns prin intermediul sa§ilor din Transilvania. In multe zone din tarä, Tn Maramure? (Oa§), la Re§ita, Tn Banat, la Cämpulung- Muscel Tn Muntenia, Tn Oltenia sau la Brad Tn Muntii Apuseni se modeleazä forme de turtä dulce lucratä liber cu о formä de tablä sau Tn tipare Tn care se preseazä pasta. Turtäritul la Reghin a Tnceput prin anii '50, cänd aici s-а stabilit, venind din 4 Ofelia Väduva, op. eit., p. 71-72 5 Ivan Evseev, op.cit., p.61 6 Ofelia Väduva, op. cit., p. 33 1 Arta popularä romäneascä, Ed. Academiei, Bucure§ti, 1969, p. 629
