Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
128 MARIA BUCUR mai mare, atát agro-pastorale, cát §i me§te§ugáre§ti provenite din industria casnicá, iar contactele culturale, pe care le prilejuiau, aveau §i ele un caracter mai larg, dat fiind, cá participantii proveneau (ín spacial ín cazul unor tárguri anuale consacrate, de cele mai multe ori de mare vechime), din majoritatea localitätilor unei anumite zone, ceea ce afirmä coeziunea traditiilor acesteia, dar §i din numeroase tinuturi mai indepärtate. A§adar tárgurile intretineau о vie arculatié economicä ín diferite zone geoetnografice. О clasificare a tárgurilor se poate face in functie de intervalul de timp la care se tine: -tärg säptämänal;-tärg bilunar;-tärg lunar;-tärg trimestrial;-tärg anual. О altä clasificare a tárgurilor se poate face §i in functie de locurile unde se tineau:-tärg local;-tärg intre sate;-tärg subzonal;-tärg zonal;-tärg interzonal sau intre täri. §i in cele din urmä dar nu lipsitä de importantä majorä, о clasificare in functie de tipul de märfuri expuse schimbului:-tärg mixt;-tärg specializat. Cele mai numeroase erau tárgurile säptämänale care se tineau local §i aveau un caracter mixt din punct de vedere al märfurilor. Reteaua acestor tärguri impänzeau intreaga suprafata a tärii. Ele sunt cauza pentru care majoritatea cercetärilor istorice demonstreazä legatura geneticä dintre tärg §i piata de schimb cu specific täränesc, §i tärg ca a§ezare cu caracter preorä§enesc. Pentru concordanta tárgurilor cu natura schimburilor economce de peste an sunt concludente datele calendaristice §i denumirea lor popularä. Calendarul popular, in care sunt trecute toate datele despre tärg (data, ocul, marfa transmise in mod oral, din gurä in gurä din generatie in generatie, pänä la aparitia calendarelor scrise) exprimä о realitate etnograficä autenticä, pe längä altele, intrucät este о creatie anonimä, colectivä §i oralä. Principala functie a calendarului fiind planificarea activitätilor economice de pe urma cärora oamenii i§i cä§tigau existenta Särbätorile sezoniere care inchid sau deschid unitätile mai mari de mäsurare a timpului calendaristic: anul, anotimpul, ca §i särbätorile amplasate la mijlocul anotimpurilor astronomice formeazä complexe de obiceiuri §i practici traditionale necesare innoirii timpului calendaristic. Spre exemplu: Sängeorzul (Sf. Gheorghe), incepe vara §i Sänedru (Sf. Dumitru), incep iarna. Pornind de la repere astronomice de bazä, oamenii au imbräcat cu särbätori anumite zile ale anului, care au functionat ca stälpi al calendarului popular.
