Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
124 MARIA BUCUR negustorilor. Desigur, cä desfacerea acestor produse ale economiei rurale, agro-pastorale, casnice sau gospodäre§ti, presupune deplasarea mafara satului, in zone sau centre in care produsele respective erau cäutate, §i unde se puteau gäsi produsele ce lipseau pe piata localä. In felul acesta s-а näscut necesitatea deplasärii periodice spre acele centre numite tärguri. Incä de la sfär§itul secolului al XVIII-lea se stabiliséra anumite baremuri, anumite table care fixau preturile principalelor articole. Chiar in cazul in care schimbul se fäcea in troc, vänzätorii §i cumpärätorii aveau reguli de evaluäri la moneda de arculatié curentä.15 Astfel о mäsurä de un anumit fei de marfä face „?“ in moneda in curs. Aceastä relatie era rezolvatä in felul urmätor:-o oaie face „?“ in monedä;-o vacä face „?“ in monedä;-o mäsurä de un anumit fei de marfä face „?" in monedä. Pentru ca apoi sä se facä echivalarea in felul urmätor:-cäte mäsuri dintr-un anumit fei de marfä, face о oaie ? Piata liberä nu este о inventie actualä, ci ea a functionat de la inceputurile activitätii schimbului de märfuri. Ea este conditionatä de activitätile me§te§ugäre§ti §i ocupatiile practicate intr-o anumitä zonä geograficä. Sunt regiuni care se aprovizioneazä numai dinafarä cu anumite produse-marfä, iar alte regiuni sunt excedentare in anumite produse. Ca urmare, acolo unde exista abundentä de un anumit fei de produs, pretul scade, iar acolo unde acest produs este in deficit, pretul cre§te. §i puterea de cumpärare influenteazä fluctuatia pretului in activitatea de schimb. In regiunile cu populatie säracä, cu activitäti productive limitate, marfa redusä scoasä pe piatä duce la cre§terea preturilor. Pretul produselor fluctueazä in functie de anotimp. Spre exemplu: animalele vor avea un pret ridicat primävara cänd, numärul lor este scäzut din cauza sacrificärilor din timpul iernii, cum se intämplä la porci, sau din ratinamentul cä : „odatä ie§ite cu ele din iarnä greutätile intretinerii nu mai sunt atät de mari.“ Särbätorile de peste an : Cräciunul, Anul Mou, Pa§tele, Rusaliile, §. a. , influenteazä cre§terea de preturi. Cu aceste prilejuri cererea §i cäutarea anumitor produse este mare, ca atare §i preturile lor vor create. Capriciile vremii sau calamitätile naturale §i sociale au fost §i sunt factori care au influentat activitatea de schimb. Toate aceste elemente care pot influenta schimbarea valorii produselormarfä, au fost foarte bine cunoscute de locuitorii satelor §i ca atare au operat in activitatea e schimb cu eie §i in functie de eie. Märfurile care se intälneau intr-un tärg säptämänal sau de tarä se pot grupa in cäteva categorii de produse :-produse vegetale: cereale, produse cerealiere, ulei, legume, zarzavaturi, fructe, vin, tuicä, ímpletituri din paie, papura, pänuse, rachitä, fän, lemn, textile din in, cänepä §i bumbac (saci, funii, pänzä) §. a., mierea de albine §i ceara;-produse animaliere: animale vii, carne §i produse din carne, lapte §i 15 Ovidiu Drämba „Istoria culturii §i civilizatiei“, vol. I, p. 479, Bucure§ti.
