Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
116 MARIA BUCUR iarmaroaceior, cre§te numeric §i calitativ, Tn sensul cä unele din a§ezäri se bucurau de dreptul de a organiza tärguri, ce se vor transforma in a§ezäri intermediäre sub aspect economic, social §i demografic intre sat §i ora§ul modern provenit din cel medieval identificat cu burgul säsesc, a§a cum este specific ín evolutia comunitätilor din Transilvania.Acest lucru inseamnä cä erau mai bine constituie §i beneficiau de conditii mai bűne pentru a urca о treaptä in ierarhia economico-juridicä a a§ezärilor medievale. Multe sate au primit dreptul de a avea tärg, dar au a§teptat decenii sau secole pänä a ajunge la Statut de tärg. Bunäoarä a§ezarea Monor din judetul Bistrita-Näsäud, ajunge la statutul de tärg, ca loc de schimb abia in secolul al XlX-lea, cänd ca sat de granitä prin „Diploma din 1841“, prime§te acest drept a cärui aprobare a fost solicitatä cu decenii in urmä, avänd in vedere a§ezarea geograficä §i dezvoltarea economicä proprie activitätii de schimb. Cu ajutorul documentelor academicianul $tefan Pascu, demonstreazä, existenta §i aprobarea tärgurilor ca loc de desfä§urare a schimbului cu mult inaintea intemeierii tärgurilor ca domenii administrativ-teritoriale.2 Färä indoialä, numärul a§ezärilor ce bneficiau de drept de a avea tärg, este mai mare decät cele pomenite de documente. Nimeni nu i§i poate imagina cä in secolul al XV-lea, secolul de prosperitate economicä §i culturalä, a Transilvaniei, dreptul de a-§i organiza centre de desfacere:tärguri, bälciuri, iarmaroace ar fi fost limitat la 114 a§ezäri, cäte sunt pomenite in documente.3 Dar niciuna din a§ezärile repective nu a beneficiat de dreptul de a deveni tärg, pentru a se transforma in-opidium-adicä tärgu§or, multumindu-se cu situatia modestä de sat. Dreptul de a tine tärg a influentat intr-un fei sau altul evolutia a§ezärii rurale; aceastä evolutie a oscilat intre:-Sat-tärg-sat;-Sat-tärg-ora§;-Sat-ora§-tärg;-Sat-tärg-ora§-tärg-sat; Cum reiese din aceste relatii, punctui de plecare in evolutia a§ezärilor, este satui, ca unitate administrativ-teritorialä. Faptul acesta este pe deplin demonstrat, dacä ne gändim cä in toatä perioada moderna, interbelicä, dar §i in prezent, cele mai multe tärguri ca loc de schimb se intälnesc, in mediul rural. Acest lucru este benefic pentru cercetarea culturii materiale §i spirituale traditional, de§i §i aid au pätruns efectele fire§ti §i necesare ale progresului tehnic modern. Indiferent de evolutia petrecutä pe scara social-demograficä a localitätii, termenul de tärg rämäne incetätenit in primul ränd, ca locul unde se poate duce §i face schimb de märfuri, loc, pe care il vom denumi pe parcursul lucrärii-tärg-, Spicuinm din lucrarea citatä a academicianului $tafan Pascu, atestarea documentará a cätorva tärguri din judetul nostru, putem constata cä aceastä zonä a Väii Mure§ului §i a Tärnavelor, zonä de interferentä intre deal §i cämpie, a beneficiat dintotdeauna de о bogatä retea de tärguri. A§adar tärgul de la Bahnea este atestat la 1405, Teaca la 1445, Dumbrävioara 1453, Gurghiu la 2 3 §tefan Pascu-op.cit, p. 135, 136, 137. §tefan Pascu-Ibidem.
