Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)

Arheologie

CONTRIBUTU LA RECONSTITUIREA TRAMEI STRADALE 93

___________i_______________________________________________

La 3,20 m spre nord-est notäm existente unui strat de pietri? gälbui (m 4,80- 7,20), lung de 2,40 m, gros de 0,07 m in partea centralä §i subtiat spre extremitati. Aceastä depunere poate fi identificata cu un trotuar dispus paralel cu drumul principal (fig. 7/S VIII). Marginea sa esticä are Tn prelungire о altä depunere groasä de 0,02 m, din cenu§ä §i cärbune, care ar putea indica resturile podelei unei locuinte. Aceste obiective sunt suprapuse de un strat format din depuneri de sol brun-negricios, asociate cu pietri§, mortar de var, fragmente de cärämizi §i ceramicä (chiup, cupä, fructierä, oale) cu pasta zgrunturoasä gricenu§ie. Orizontul roman este о depunere artificial sedimentatä, dupä scoaterea din functie a celor douä locuinte despärtite de trotuarul de balast. Peste acest strat s-а nivelat patul de pietri§ galben, gros de 0,04-0,24 m, al sträzii secundare. Aceste depuneri pätrund Tn stratui inferior sub forma unor icuri. Corpul sträzii are grosimea de 0,44-0,24 m §i constä din nisip cu granule mari, balast cu granulatia micä §i mijlocie §i bolovani de räu. Nisipul este a§ezat la baza sträzii pentru a forma elementul elastic pe care s-а construit structura propriu-zisä a árterei stradale. Spre partea superioarä, se disting douä lentile late de circa 4,70 m. Stratui superior este un nisip fin, de culoare galbenä, cu grosimea de 0,08 m (m 1,20 - 4,60), suprapus ín partea centralä de un balast cu granulatia mare. Acesta acoperä pachetul de pietri§ al sträzii. Urmeazä о depunere de balast cenu§iu, groasä de 0,12 - 0,19 m, cu granulatie micä §i mijlocie, care reprezintä partea superioarä a cäii rutiere. In sectiune longitudinalä, grosimea constructiei variazä, Tntre 0,24 m (SV) §i 0,28 m (SE) Ia extremitäti §i 0,32 m Tn partea medianä. Din aceastä stradä s-а sectionat doar marginea dinspre sud a patului de balast, vizibil Tn coltul estic al gropii de fundatie a blocului D 4 sub forma unui ic lat de 0,70 m, cu extremitatea subtia'tä13.

g) Tn vara anului 1992, Tn coltul sud-vestic al gropii de fundatie (13 x 53 m) säpatä pentru construirea bisericii baptiste din strada Aväntului nr. 2 bis, s-a sectionat jumätatea nordicä a profilului transversal al unei sträzi romane (fig. 10/S VI). Constructia se contureazä Tn peretele laturii de vest a gropii, la 0,30 m adäncime, §i are lätimea mai mare de 2 m. Stratui de balast este gros de 0,10 - 0,15 m §i se subtiazä, spre marginea nordicä. Axul lung al cäii rutiere este dispus pe directia est-vest §i se aflä Ia 53 m depärtare de marginea sträzii actuale’4.

h) Perieghezele efectuate de-а lungul anilor Tn jumätatea sud-vesticä a terasei a doua a Mure§ului, Tn Tmprejurimile „Izvorului Tmpäratului", au identificat vestigii bogate din Hallstatt-ul mijlociu (cultura Basarabi)15, epoca romanä16,

13 Raportul de säpäturä va fi publicat ulterior de M. Bläjan.

14 Cercetärile de teren apartin lui M. Bläjan §i s-au executat Tntre 4-6 iulie 1992.

15 De-а lungul anilor, Tn profilul taluzului de nord-vest al drumului Päcli§a - Alba lulia (DJ 107 A) §i pe terasa care se Tntinde pänä la főstül depozit de mobilä se semnaleazä urmele unei a§ezäri hallstattiene (stratui de culturä, gropi menajere, resturi de chirpici ars, fragmente ceramice etc.). Cioburi räzlete s-au ivit §i Tn stratui de culturä din §antul care a sectionat drumul antic (S I), Tn locul numit „Crecuta”. Urmele de locuire hallstattiene (cultura Basarabi) coboarä pänä la limitele inferioare ale primei-terase (T 1) a Mure§ului §i ajung pänä la circa 300 m spre sud de drumul judetean. Perieghezele au fost efectuate de M. Bläjan la 3 octombrie 1992, Tn noiembrie 1992, cänd s-au desenat primele coloane stratigrafice, §i cu alte ocazii.