Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
90 MIHAI BLÄJAN, WILHELM THEISS Jumätatea vesticä a lentilei de balast conturatä ín peretele §antului a fost sträpunsä recent de о groapä de var. Latä de 3 m, groapa cu peretii verticali prezintä pe fund un strat de var stins, gros de 0,16 m. Lätimea drumului mäsoarä 7,90 m (fig. 3 §i fig. 10/SII). La 8,50 m spre est de marginea drumului s-а identificat un bordei (B 1), cu podeaua situatä la 1,20 m adäncime, distrus partial de läca§ul unui cämin de vizitare actual. La circa 5 m spre vest de aceastä locuintä, längä marginea cäii rutiere, s-а ivit о locuintä subteranä, cu conturul gropii neclar, datatä pe baza ceramicii in feudalismul timpuriu (sec. XII). AI treilea bordei (B 3) se gäse§te la 5,50 m spre vest de marginea drumului §i cuprinde fragmente ceramice, uneori smältuite, din secolul al XVIII-lea. Ultima locuintä (B 4), cu conturul neprecizat, a fost sectionatä de §ant §i se aflä la 30 m spre vest de marginea apuseanä, a cäii rutiere. Din pämäntul de umpluturä provin cärämizi §i tigle fragmentare, ceramicä §i oase menajere de animale din epoca romanä.7 c) $antul de canalizare executat, intre 20-29 octombrie 1987, in grädina casei nr. 16 din strada Aurel Vlaicu, a sectionat oblic о stradä romanä (fig. 4 §i fig. 10/S VI). Corpul drumului se aflä intre 0,80-1,20 m adäncime §i cuprinde un strat de pietri§, cu granule mici, puternic tasat. Peste depunerea de balast märunt din partea centralä a sträzii erau a§ezati cätiva bolovani de räu. De-а lungul axului longitudinal, orientat pe directia nord-sud, corpul drumului are grosimea totalä, de 0,45 m, iar in sectiune transversalä, prezintä un profil bombát. Bálástul din faza de constructie a drumului este a§ezat direct peste humusul antic §i are lätimea de circa 7,50-8,00 m.8 Peste acest strat se mai disting douä nivele din fazele de refacere a drumului. Douä gropi apropiate, excavate recent din humusul vegetal actual, pätrund prin corpul sträzii antice §i se opresc in orizontul de argilä gaibenä. d) íntre 11-13 ianuarie 1988 s-а säpat §antul pentru pozarea unei conducte de apä, lat de 0,60 m, de-а lungul marginii nordice a sträzii Ion Agárbiceanu (fost 7 Noiembrie), pänä, la 1,60 m adäncime. Säpätura efectuatä cu aceastä ocazie a sectionat transversal gropi, locuinte §i о stradä din epoca romanä, dispusä cu axul lung pe directia NE-SV (Fig. 5 §i Fig. 10/S V). Stratigrafia verticalä a peretilor §antului cuprinde о succesiune de depuneri din epoci geologice §i arheologice diferite. Ca in toate cazurile, suportul geologic ancestral este constituit dintr-un strat aluvionar argilos pe care s-а format, prin depuneri naturale, humusul vegetal antic. De-а lungul §antului, peste acest orizont preroman semnaläm resturi de locuire §i corpul unei sträzi antice. Urmeazä apói о depunere de sol negru-cenu§iu, cu grosimea cuprinsä intre 0,25-0,40 m, care cuprinde evidente ürme de locuire din epoca medievalä. Ultimul strat constä, din humusul actual, gros de 0,20 m, remarcat prin resturi de locuire moderne. Patui cäii cuprindea trei straturi succesive de balast. Depunerea de la partea inferioarä era a§ternutä direct peste humusul antic, pe toatä lätimea fä§iei, §i are grosimea de 0,10 m. Stratui urmätor este constituit dintr-un §ir de bolovani de räu depu§i in partea centralä pe lungimea de 1,10 m. Ultimul nivei constä dintr-un amestec de balast cu boloväni§ mic, care completeazä, in retragere, orizontul 7 Periegheza intreprinsä de M. Bläjan la 19 noiembrie a fost reluatä impreunä, cu W. Theiss la 20 noiembrie 1987. 8‘ La investigarea, cartarea §i descrierea sectiunii a participat §i W. Theiss (29 octombrie 1987).
