Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
64 NICOLETA MAN 61. Inv. 436; MJM; pl. XIX/61; pastä cärämizie, angobá ro§u inchis metalizat; toartä ín formä de frunzä stilizatä cu apucätoare dorsalä, §i 1/4 din bazinul rotund cu pereti ondulati. inedit. 62. Inv. 460; MJM; pl. XIX/62; pastä cärämizie, angobä cärämizie; fragment din bazinul §i toarta in formä de frunzä stilizatä §i apucätoare dorsalä. Inedit. * * * Din a§ezarea de la Criste§ti s-au pästrat pänä ín prezent, un numär de 62 de opaite sau fragmente, dintre care 19 piese poartä numele producätorului. Pe längä acestea Oct. Floca §i N. Gostar aminte§te Opaite §tampilate ca provenind de la Criste§ti. Astfel numärul antroponimelor inscrise pe opaite se ridicä la 29. Cantitativ, numärul opaitelor descoperite la Criste§ti pentru un centru de productie a lor este mic, care dacä ar fi fost a§ezare de olari ar fi avut о productie múlt mai intensä, menitä sä aprovizioneze cu produsele sale partea esticä a Daciei Superior. Opaitele de tip Firmalampen de la Criste§ti provin in totalitate din nordul Italiei. ín general, in Dacia epoca de inflorire a comertului cu lucerne nord-italice a fost in epoca Antoninilor. in acela§i mod se dateazä §i lucernele nord-italice descoperite la Criste§ti, acestea putänd fi procurate din centrele de la Apulum sau Potaissa. Lucernele confectionate in Dacia incearcä sä imite pänä in detaliu opaitele producätorilor cunoscuti in Imperiu. De§i au fost lipsiti de originalitate, uneori ei au dat dovadä de fantezie mai ales in ce privefte ornamentarea dar §i calitatea executiei. Piesele tipul IV Criste§ti sunt de о executie desävär§itä, piesa apartinänd lui CAI GÉM fiind cea mai frumoasä din colectia Muzeului Judetean Mure§. Este dificil de stabilit locul de confectionare a opaitelor §tampilate. De aceea eie pot fi impärtite in mai multe categorii: 1. Produse originale de import. 2. Imitatii dupä produsele italice, confectionate in alte provincii ale Imperiului. 3. Imitatii executate in diferite ora§e ale Daciei. 4. Imitatii executate la Criste§ti. In a§ezarea de la Criste§ti, aläturi de atelierele producätorilor olari, existau in mod sigur §i cäteva oficine pentru confectionarea lucernelor. in bibliográfia de specialitate mai veche apare numele cätorva me§teri care pänä de curänd nu au fost atestati in altä parte; CAI, G.I.P. §i TITVS. Dupä cercetärile mai női mesterül CAIVS ar fi putut sä confectioneze opaite §i in alte centre, la Ulpia Traiana, Apulum sau Micia, de§i numai la Criste§ti existä trei fragmente purtänd aceastä §tampilä. Opaitele G.I.P. apartin me§terului G. lulius Proculus din Arnpelum, unde s-au descoperit mai multe opaite cu aceastä marcä. Acelea§i ipoteze pot fi formulate §i pentru celelalte §tampile intälnite la Criste§ti:
