Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
34 ADRIAN URSUTIU ______________» Oltenia unde se dateazä tncepänd de la jumätatea sec. II e.n28; 2) strachinä din pastä ro§ie-cärämizie, finä, pästratä fragmentar, (Pl. 111/8). Vasul de la Pl. 111/4 este feudal afländu-se in complex in pozitie secundarä. Groapa G7 din S 1/1993. in acest complex este prezentä exclusiv, ceramicä romanä provincialä, ro§ie-cärämizie, finä la care se adaugä §i douä fragmente din pastä grosierä cu nisip §i pietricele in compozitie, fragmente ce prin grosimea lor trebuie sä fi apartinut unui vas de provizii. Din prima categorie fac parte: 1) strachinä, din pastä finä, acoperitä cu angobä la interior §i exterior, peretii u§or arcuiti, buza ingro§atä, urmatä de un registru u§or bombát, iar apói in zóna diametrului maxim de о nervurä medianä, din care continuä organic spre fund peretele vasului (PI. IV/4). Strachina este о variantä a aceluia§i tip intälnit de mai multe ori pänä acum. Tot din inventarul complexului, provine un fragment din fätuiala unui perete de lut, acoperit la interior cu un strat de vopsea brun-maronie (PI. IV/1). Astfel de mici bucäti de tencuialä, dar din ipsos, fäcänd parte din fätuiala interioarä a unei clädiri relativ pretentioase au fost descoperite §i la Criste§ti cu ocazia campaniei din anul 197229. Groapa G9din S 1/1993. Ceramica romanä, exclusiv neagrä sau neagräcenu§ie, finä sau grosierä, este dominantä in complex (circa 90%), aläturi de aceasta fiind prezente §i cäteva fragmente atipice de facturä dacicä. Raportul este de 3/1 in favoarea ceramicii grosiere, cu nisip §i pietricele in pastä. Ceramica finä, cenu§ie: 1) strachinä, cu angobä neagrä §i luciu metalic, buza dreaptä, iar peretele coboarä oblic spre fundul drept. Peretele este decorat la exterior, prin impresiuni succesive, practicate cu instrument ce lasä ürme asemänätoare impresiunilor cu unghia (Pl. VI/3). Dispunerea la intervale regulate a impresiunilor pledeazä pentru folosirea unei rotite, la fei ca §i in cazul unui fragment cenu§iu de la Criste§ti30; 2) fragment din peretele unei strächini probabil, cu angobä brunä cu luciu metalic (Pl. VI/1). Decorat cu о rozetä, partial pästratä, ornament frecvent de altfel in ceramica §tampilatä31. Categoriei grosire ii apartin doar materiale atipice. Locuinta L4 din S 1/1993. Majoritatea materialului ceramic apartine categoriei provinciate, ro§ii-cärämizii, din pastä finä, la care se adaugä cäteva oale din pastä zgrunturoasä, cu nisip in compozitie, avänd о culoare neagrä-cenu§ie. Oläria dacicä constä din fragmente ceramice uzuale, avänd nisip cu bob mare in pastä, adeseori pietricele, decoratä cu Ornamente specifice. Ceramica romanä. 1) ulcior, acoperit cu angobä ro§ie la exterior, búza dreaptä, iar la exterior douä caneluri orizontale. De sub buzä porne§te toarta, suprainältatä (PI. V/3)32; 2) ulcior, cu angobä ro§ie la interior §i exterior, buza dreaptä, iar la exterior pe aceasta douä caneluri orizontale. Face parte din ö N. Gudea, op. eit, p. 418, fig. 73, CR1 29 A. Zrinyi, in Marisia, VII/1977, p. 94. 30 D. Popescu, op. cit, fig. 117/1. 31 Spre exemplu N. Gudea, op. cit., p. 468, nr. 126, dar cu mici variatii ornamentul este cel mai uzitat in ceramica §tampilatä. 32 analogie la N. Gudea, op. cit, 1989, p. 493, pl. LXXXVIII, nr. 5, deci aici este catalogat ca §i canä, prin forma zvealtä a gätului pare mai probabil a fi un ulcior, datat in sec. III., vezi §i Gh. Popilian, op. cit., p. 97, nr. 462.
