Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)

Note

MATERIALE ARHEOLOGICE DESCOPERITE LA GORNE§TI 333

prelucrare, probabil un pandantiv sau värf de sägeatä (pl. XI/2).

Anul 1993, pct. „Spre hotar”, pl. A, in sectiunea säpatä s-а descoperit о vatrá de foc la -0,50 m, cu resturi diverse de fragmente ceramice, cärbune §i chirpici,(pl.XXV).

Grädina casei nr. 477. In S2 - locuintä avänd lungimea de circa 5 m §i un nivel de culturä romanä, de 0,30 m (pl. XXVI; pl. 111/6-11 ); mai jos, cu 0,35 m sau descoperit fragmente mari de cocciopesto §i о cärämidä romanä(pl. XXVI), Tn m 7, la -1,80 m gäsim un fragment de vas mare cenu§iu, ornamentat cu bräu alveolat, material dacic, (pl. III/5).

Anul 1994, pct. „Spre hotar”, (pl. A), Tn sectiunea säpatä, Tn m 8-10, s-a descoperit о locuintä din epoca bronzului, cu fragmente de chirpici, cärbune, arsurä §i ceramicä;- Tntre 0-3 m gäsim funduri de vase, ceramicä Cotofeni, un fragment de rä§nitä §i douä lespezi din gresie trecute prin foc се-au apartinut tot unei locuinte.

Anul 1996, am dórit sä identificäm aria surprinsä de N. Vlassa, Tn anul 19552, cänd Tntr-o a§ezare din epoca bronzului final a gäsit la suprafata solului cäteva fragmente ceramice de tip Suciu de Sus.

Cercetarea a debutat cu recunoa§terea Tn teren a zonei Tn cauzä, Tnsotiti fiind de viceprimarul Sipos Attila §i Deák Vasile, buni cunoscätori ai topografiei locurilor.

Astfel, s-а reu§it identificarea §i delimitarea punctelor: „§ura härburilor” (Cserép csűr), „Pietri§” (Köveshágó), „Aluni§” (Magyaros domb) §i „Izsó”. Acestea se aflä situate ín partea de sud-est a localitátii, la cca. 500 m de complexui de porcine, pe drumul ce duce spre Pádureni. Női ne-am concentrat cercetärile Tn primul punct, deschizänd о sectiune de 10 x 1 m S, (pl. В). Aceasta a avut orientarea E-V, fiind amplasatä la cca. 20 m sud de rezervorul de apä, aflat mai jos, chiar pe „§ura härburilor”.

Din primul nivel al solului (terenul era arat de tractor), la -0,30 m apar cioburi in m 7 §i 9. Datarea acestora: epoca bronzului final - Tnceput de Hallstatt (pl. XXVIII).

Materialul ceramic se continuä §i ín m 6, la -0,50 m gäsind ceramicä arsä §i о toartä cu buton de culoare ro§ie. Avänd Tn vedere aha de desfä§urare a fragmentelor ceramice, cca. 500 m sud, putem considera cä avem de-а face cu о a§ezare de mare infindere, bogatä Tn ceramicä, pietre arse de la vetre de foc, ce se Tncadreazä cronologic Tn Hallstatt plin.

ín m 2, la -0,50 m se Tntälne§te ceramicä din bronz final - Wietenberg retardat. Mai consemnäm о lamä de silex, de culoare galbenä (4; -0,50 m, pl. XXIX/2). La -0,70 m, se observä Tn stratigrafie, schimbarea nuantei solului negru spre gälbui, stratui cultural fiind deranjat de о locuintä, marcatä dar, la - 0,80 m de urmele a douä vetre de foc §i a peretilor de chirpici. Lungimea locuintei a fost de cca. 4 m. La -1,10 m se ajunge la solul galben, care Tn urma

2 N. Vlassa, Tn ActaMN, II, 1965, p. 20-21, nr. 3, fig. 2/1-21; T. Bader, Tn Cultura Suciu de Sus in nord-vestul Romäniei, Tn SCIV, 23, 4, 1972, p. 513, nr. 16; M. Rusu, Tn ArhMold, 2-3, 1964, p. 248, nr. 36; I. Kovács, Tn Dolg, Cluj, 4, 1913, fig. 5/1-3; D. Popescu, Die Frühe und Mittlere Bronzezeit in Siebenbürgen, Bucure§ti, 1944, p. 85, fig. 35, 36.