Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)

Arheologie

32

ADRIAN URSUTIU

________________________________9

Criste§ti8, Lechinta de Mure§9, (pentru a ne referi doar la cele de pe Mure§), olärie ce vine in continurea traditiei Latene-ului local. Materialul roman constä din vase románé provinciale din pastä de culoare ro§ie cärämizie, cu diferite nuante, dar §i cenu§ie sau neagrä.

Ceramica ro§ie: 1) cupä-pahar, pastä finä, gälbuie-cärämizie, sub búza dreaptä, о linie incizatä, corpul relativ tronconic (PI: 1/1 )10 11. Pentru Oltenia acest tip de vas este Tncadrat cronologic la sfär§it de sec. II §i inceput de sec. Ill11; 2) strachinä, pastä finä, culoare ro§ie-cärämizie, angobä ro§ie, de forrná bitronconicä, buza ingro§atä, räsfräntä spre exterior, zona medianä marcatä printr-o nervurä in relief, partea inferioarä a vasului coboarä organic din aceasta (Pl. I/7)12. Originea formei (ce se bucurä de numeroase variante) este considerata fie italicä, fie ca rezultantä a evolutiei genetice din ceramica localä dacicä, dar ín conditiile in care ea acoperä о arie vastä a fostului imperiu este greu de dedus cu sigurantä13 14; 3) strachinä din pastä finä, ro§ie-cärämizie, cu angobä ro§ie, buza ingro§atä, räsfräntä in exterior peste peretele vasului, perete u§or curbat, ce coboarä oblic spre fundul vasului (PI. 1/8)14.

Ceramica cenu§ie: 1) oalä, din pastä finä, cenu§ie, buza dreaptä, imediat sub aceasta о canelurä, sub care gátul coboarä u§or oblic spre umärul vasului Ca §i in cazul anterior forma se regäse§te la Criste§ti, dar transpusä in ceramicä ro§ie (Pl. I/6)15. Din complex mai provin douä fragmente de vase, respectiv un perete de bol, din pastä finä, neagrä, lustruit la exterior, cu о micä canelurä la intälnirea gätului cu peretele vasului (Pl. I/3) §i un al doilea fragment de la о oalä, cu buza orizontalä, trasä in afarä, bine profilatä, avänd un prim registru de Ornamente lustruite pe gät, sub care apare un al doilea registru diferit (Pl. I/5). Cele douä fragmente provin din nivelul de sec V-Vl al stilului gäsindu-se aici in pozitie secundarä16.

Tot din inventarul gropii mai mentionäm un cätel de vaträ pästrat fragmentar, lucrat dintr-o pastä mai grosolanä cu pietricele in compozitie (PI I/4).

Groapa G6 din Sup. 1/1991. Complexui continea exclusiv material roman ro§u-cärämiziu. 1) strachinä, din pastä finä, acoperitä cu angobä ro§ie, buza ingro§atä, partea inferioarä a corpului se delimiteazä printr-o nervurä

8 D. Protase. Problema continuitätii in Dacia in lumina arheologiei §i numismaticii, Bucure§ti, 1966, p. 32, cu bibliográfia.

9 Idem., op. cit., p.32, cu bibliográfia

10 forma analógé la D. Popeseu, Materiale, 11/1956, fig. 96/3 §i 101/10

11 Gh. Popilian, Ceramica romanä din Oltenia, Craiova, 1976, p. 112, nr. 738

12 D. Popeseu, op. cit., fig. 103

13 Gh. Popilian, op. cit., 118-119, nr.761, cu discutiile asupra originii formei. In Pannonia Inferior este acceptata pentru о forma apropiatä, о dezvoltare din fondul Latene local, in timp ce un vas similar din Serbia este considerat ca avänd о genezä provincial romanä, vezi Olga Brukner, in Rimska Keramika V Jugoslavenskom Deiu Provincije Donje Panonije, p. 181, T.73, nr. 51 §i 53,

14 analogie la Criste§ti, D. Popeseu, op. cit., fig. 101/16

15 idem, op. cit., fig. 107/18.

16 A. Mocsy, Die spätrömische Festung und das Gräberfeld von Tokod, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1981, p. 93, Abb. 1, nr. 3, unde acest tip de oalä se dateazä intre jumätatea sec. IV §l al Ill-lea sfert al sec. V.