Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
310 VIRGILIU Z. TEODORESCU pentru modul cum a ínteles acest eveniment. La 25 august 1940, in zi de duminicä, päräse§te3 Italia pornind la drum pentru a reveni ín Románia. Era dominat de cele aflate cä se pregäteau pentru ruperea din trupul tärii de noi teritorii. A doua zi lectura préséi europene, mai ales a céléi elvetiene, il determiná sá noteze: simt cá se apropie umilitoarea §i pentru noi nedreapta solutie a arbitrajului, astfel precum a fost continuu strecuratä nu numai in ziarele italiene §i germane dar §i in cele elvetiene”. ín seara zilei de marti 27 august 1940 a sosit la Bucure§ti. A doua zi, de la primele ore a fost martorul evenimentelor ce se petreceau. Consemneazä4 ca atare: „De fapt atmosfera la Bucure§ti este ingrijoratä, dar nu simt, nici din ziare, nici de la putinii cunoscuti pe care ii intälnesc, atitudinea sau con§tiinta cä suntem in fata marii primejdii. Se pare cä nimeni nu-§i dä seama cä dupä incetarea conversatiilor intre delegatia ungarä §i cea romänä, luni 26 august, la Turnu Severin va putea interveni imediat solutia arbitrajului. La ce s-о fi a§teptánd guvernul román? Dupä cum s-au desfä§urat lucrurile nu rezultä cä d-nii Gigurtu §i Manoilescu au inteles destul de bine ce li s-а spus de cätre Hitler la Berchtesgaden §i de cätre Mussolini la Roma. Altfel n-ar fi putut declara prin ziare cä sunt „foarte satisfäcuti” §i cá au speranta unei reunite". Integreazä5 §i un episod anterior, petrecut la Roma in anturajul reprezentantului diplomatic al Romániei. Dialógul cu acesta evidentiazä capacitatea de intelegere a „jocului” lui Ciano pentru a-§i realiza obiectivele. El mentioneazä: „Am atras chiar atunci, imediat, atentia d-lui Bossy cä aceastä atitudine a contelui Ciano nu poate fi interpretatä decät intr-o singurä forrná: vom fi obligati sä primim un arbitraj la Viena ca §i Slovachia”. ínsemnárile de jói, 29 august 1940 sunt edificatoare, analiza faptelor determinändu-l6 sä anticipeze situatia in care se gäsea Románia. Argumentele §i ratiunea nu se mai constituiau äntr-o posibilitate de dialog. Acum se afirmau alte „principii”, impuse de torta armelor. Ca atare el ajungea la concluzia: „Pentru mine este limpede: s-au dús sä prezinte nu formula arbitrajului asupra cäreia sunt de múlt intele§i, ci linia de demarcate nouä in Ardeal dintre Ungaria §i Románia. Pe eine intälnesc dintre románii prieteni pe stradä este ingrijorat, dar nu§i dä seama cá suntem numai la cáteva ore de sentinta sfá§ietoare”. Faptul cá diplomatia románeascá nu s-а bucurat de sprijinul necesar l-a determinat pe Emil Panaitescu sä regrete cá n-au fost intreprinse actiuni adecvate. El sublinia7: „...Cát de enormä este necunoa§terea marilor schimbäri in politica europeanä §i a metodelor puterilor Axei se vede §i din faptul cä ministrul Manoilescu arfi plecat la Viena §i cu un important material documentar care sä-i serveascä la discutie. Särmanul nu-§i dä seama cä nici nu va putea deschide vorba”. La primele ore ale noptii precipitarea evenimentelor il gäseau in anturajul 3 Nota 1, f. 1. 4 Ibidem, f. 2. 5 Ibidem, f. 3. 6 Ibidem, f. 4. 7 Ibidem.
