Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
216 ELENA MUSCA lucreazä ceramicä Tn sat. Studiul reglementärilor privind organizarea internä §i functionarea breslelor, ilustreazä diferentele intervenite ín principiile de organizare §i functionare in cazul unor me§te§uguri diferite. Constatäm cät de rigid era sistemul de breaslä Tn perioada secolului al XVIII-lea §i evolutia lui ulterioarä spre relaxare, determinatä de schimbärile economice §i politice survenite pänä Tn secolul al XlX-lea, cänd reglementärile pót fi concepute mai flexibil. Se observä ie§irea din Tnchistarea anterioarä §i se recunoa§te existenta me§terilor neorganizati Tn breaslä §i dreptul lor de a-§i practica meseria. Acestora nu li se mai poate interzice practicarea me§te§ugului, dar se mai pästreazä interdictia de intra Tn breaslä pentru ucenicii §i calfele care se pregätesc sub Tndrumarea lor. Se renuntä §i la monopolul absolut al apartenentei religioase §i, implicit, al apartenentei etnice (sa§i §i maghiari), ceea ce presupune cä tinerii de nationalitate romänä §i religie greco-catolicä pot fi primiti Tn ucenicie de cätre me§terii bresla§i. In general, aceste schimbäri s-au petrecut dupä ce Tn interiorul sistemului de breaslä au avut loc adevärate contorsiuni Tn organizare §i, mai ales, Tn schimbarea mentalitätii. La Tnceputul secolului al XlX-lea conducerile breslelor au luat mäsura antieconomicä de a reduce numärul me§terilor. Repercursiunea antisocialä a acestei mäsuri a fost mai puternicä decát s-ar fi putut prevedea. Me§te§ugarii care nu au mai gäsit de lucru Tn ora§ ca urmare a scoaterii lor din breaslä, au plecat la sate. Ei erau calificati de ceilaty me§te§ugari drept "cárpaci", dar puteau sä-§i practice meseria, sä asigure existenta familiei §i fäceau о realä concurentä breslelor. Spiritul retrograd al conducerilor breslelor a mers pänä la interzicerea oricärei Tnnoiri de ordin tehnic, mäsurä care a dus sistemul, Tn mod legic, la faliment. Breslele au dispus de frumoase averi proprii, „bunuri mi§cätoare §i nemi§cätoare”, care le asigurau independent §i bunästarea. Averile rezultau din sumele mari plátite de me§teri Tn momentul primirii Tn breaslä, din taxe §i amenzi. Ace§ti báni au fost folositi pentru construirea unor case ale breslei, restaurante §i hale pentru vänzarea produselor. In ceea ce prive§te productia, din pricina capitalului mic, Tn Zaläu §i Tn §imleul Silvaniei (principalele localitäti urbane säläjene) nu a fost posibil sä se organizeze ateliere cu salariati numero§i §i cu о tehnicä avansatä. Ca urmare a activitätii me§te§ugäre§ti, Tn Zaläu a apärut Tn secolul al XlX-lea о nouä ramurä de activitate, cea a negustorilor. Registrele de procese verbale aratä cä negustorii cumpärau toatä productia de la me§te§ugari ínainte de a se tine tärgul, plätind un pret mic fatä de pretul mai mare de vänzare a märfii Tn tärg. Aceasta constituie, pe de о parte, о pierdere bäneascä pentru mesteri, pe de altä parte, intrarea lor Tn anonimat si pierderea prestigiului „firmei”. Numärul tot mai mare al me§terilor rurali, libertatea comertului, preturile stabilite de mecanismul pietei libere prin cerere §i ofertä precum §i dezvoltarea tot mai accentuatä a tehnicilor de muncä, au determinat släbirea sistemului breslelor, care au devenit neputincioase §i s-au desträmat. Decretul pentru desfiintarea breslelor a gäsit, Tn comitatele säläjene, ca §i Tn alte zone, un fapt Tmplinit. Locul breslelor a fost luat de sistemul corporator, care corespundea ín acél moment cu evolutia sistemului de productie.
