Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
212 ELENA MUSCA 122 dárstari (gubari) 114 täbäcari 47 olari 41 mácelari 40 cojocari 35 croitori 13 curelari 12 läcätu§i-tämplari §i tinichigii 9 fierari §i rotari, toti ace§ti meseria§i fiind organizati ín bresle. Mai existau §i о serie de me§te§ugari care lucrau färä sä fie cuprin§i Tn vreo breslä: 65 brutari, 13 covrigari, 8 pälärieri, 10 potcovari, 3 zugravi, 2 pieptänari, 2 sitari, 2 zidari, 2 nästurari, 2 croitori de dame, 2 tapiteri, 2 säpunari, 2 producätori de lulele, cäte un pantofar, tesätor, arämar, funar, strungar in lemn compactor, dulgher, geamgiu §i multi morari26. Trebuie sä mentionäm faptul cä nici ín urbariul din anul 1609 §i nici in statistica din anul 1859 nu apare nici un butnar, de§i se producea foarte mult vin in Zaläu §i era nevoie de butoaie pentru depozitare. La §imleul Silvaniei breasla cojocarilor a luat fiintä in anul 1820 sau exista deja in anul respectiv, fiind consemnatä in Consciptia Czirakyanä a celor douä comitate din Sälajul modern, Crasna §i Solnocul de Mijloc. Conform conscriptiei, in comitatui Crasna existau mesteri cojocari la Ip, unde lucrau 2 cojocari. ín plasa Cehul Silvaniei situatia era urmätoarea: 1 cojocar la Cehul Silvaniei §i 1 cojocar la §am§ud. In final, se §tie cä existau cojocari in 5 localitäti din comitalul Crasna §i in plasa Cehu27. in ora§ul Zaläu, breasla täbäcarilor a fost atestatä documentar la 10 martié 1589 prin documentele eliberate de principele Sigismund Báthory, care confirmau statutele breslei28 29. Täbäcarii din Zaläu erau organizati in breaslä impreunä cu curelarii §i cizmarii. Dupä ie§irea din breaslä a cizmarilor, täbäcarii au continuat sä rämänä si sä lucreze in acest sistem. Noul Statut al breslei täbäcarilor a fost aprobat de Maria Tereza in data de 20 aprilie 1751 . Intre documentele din arhiva breslei care se aflä in patrimoniul Muzeului Judetean de Istorie §i Artä din Zaläu s-au pästrat doar copii legalizate ale acestui regulament, realizate, la rändul lor, dupä copia existentä intre documentele Conventului Mänästirii de la Cluj-Mänästur30. ín anul 1859, prin ordinul imperial din data de 20 decembrie, pe baza articolului nr. 129 s-а hotärät ca breasla täbäcarilor sä-§i continue activitatea31. Este vorba, probabil, despre о nouä despärtire in interiorul breslei, de data aceasta intre täbäcari §i curelari. Se propune un nou Statut de func^ionare а täbäcarilor, care prevede reglementári mult mai largi decát cele din faza de inceput a existenjei breslelor. in conformitate cu acestea oricine putea sä intre in breaslä dacä intrunea conditiile necesare. Esential era sä se practice acest 26 G. Kovách, op. cit, p. 306-307. 27 Ibidem, p. 308-309. 28 Arh.Nat.SJ, Privilegii privind óraiul Zaläu, Fond Primäria ora§ului Zaläu, nr. 2-45. 29 Ibidem. 30 ArhMIAZ, Statutul breslei täbäcarilor, nr. 13, p. 1-10. 31 Idem, Regulamentul breslei täbäcarilor, nr. 33, p. 1-10.
