Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Istorie
208 ELENA MUSCA descendentilor me§terilor bresla§i. ín acest ultim caz, arhivele mo§tenite de obicei Tn familie au rämas in grija unor persoane sträine, unele neatente cu aceste documente. Trebuie sä consemnäm §i demolärile fortate §i uneori rapide din ultimul deceniu, care au impiedicat persoanele detinätoare de arhivä familialä sä punä la adäpost, in conditii optime, mo§tenirea rämasä de la inaintafi; consemnäm aici §i reorganizärile administrativ-teritoriale, §.a15. О parte din documente au fost recuperate prin intermediul Muzeului din Zaläu §i а Arhivelor Nationale. S-au pierdut insä un numär important de documente §i bunuri din patrimoniul breslelor, uneori in totalitate, a§a cum a fost cazul arhivei breslei cojocarilor16. Din istoriografia problematicii se pot extrage mai multe constatäri:- societatea medievalä transilväneanä in general, cu predilectie sistemul economic §i, implicit, cel social, se regäse§te in bunurile mo§tenite de la bresle- disparitia totalä a unor me§te§uguri medievale §i moderne care erau extinse, dovadä fiind organizarea lor in bresle §i existenta documentelor privind evidenta persoanelor, bunurilor §i activitätilor desfä§urate de acestea- nu este de ignorat nici fenomenul de strämutare a unor persoane sau emigrare a descendentilor me§terilor bresla§i. S-au pästrat doar mentiunile documentare in Urbariul de la Gälgäu din anul 1609, unde figureazä un numär de patru persoane numite Cojocaru, ceea ce presupune existenta, incä din secolul anterior (al XVI-lea) , a ocupatiilor legate de prelucrarea pielii (täbäcit, cojocärit, cureläril, cizmärit, etc.)17. ín ceea ce prive§te scopul principal al cercetärii de fatä, in plan teoretic el constä in obtinerea de adeväruri asupra activitätii me§te§ugäre§ti din comitatele säläjene, intr-o perioadä de timp extinsä de la epoca medievalä la cea contemporanä, folosind prioritar materialul documentar din colectia muzeului din Zaläu. Aceastä operatiune reclamä §tiin^a argumentärii §i a valorificärii formale a adevärului. Avänd drept tintä intelegerea legitätilor care guverneazä procesul economic, trebuie evaluatä neapärat calea de obtinere a unor asertiuni teoretice. Dupä cum s-а arätat anterior, primul pas al metodologiei cercetärii a fost investigarea afirmatiilor §tiintifice realizate pänä in prezent asupra domeniului me§te§ugurilor, dintr-o arie mai extinsä decát cea a comitatelor säläjene. S-au folosit efectele observatiilor realizate de cätre alte persoane §i sa intocmit о istoriografie a problematicii abordate. Cät despre metodológia de cercetare a arhivelor breslelor, ea are norme specifice §i folose§te instrumente proprii, derivate din instrumentele generale ale cercetärii istorice. Arhiva este о colectie de documente, adicä о multime distributivä cu caracter abstract; ca urmare, analizarea ci sub aspect ontologic trebuie asociatä, in mod obligatoriu; cu sociologia (adicä omul si societatea umanä), pentru a ne furniza räspunsuri corecte la intrebärile privind cele mai generale träsäturi caracteristice ale obiectelor care constituie domeniul in cercetare. S-а luat in considerare §i necesitatea cunoa§terii tipurilor de obiecte pe care le foloseau me§terii, dar §i a tipurilor de obiecte pe care le confectionau 15 G. Kovách, Arhive medievale privitoare la ora§ul Zaläu, in Zalául pe...., p. 43-44; vezi §i E. Musca, Documente ale....p. 207. 16 G. Kovach, idem, p. 49; E. Musca, idem, p. 207. 17 E. Musca, idem, p. 208.
