Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
178 GHEORGHE BALTAG 1964 ín a§ezarea de la Filia§i (HG)7, unde se pare cä a existat о a§ezare similarä cu cea de la Alberti §i apói la Oteni (HG)8, unde de asemenea a existat о a§ezare asemänätoare, ambele datate in sec. VII-IX de cätre autori. Am constatat insä cä acest decor apare §i ín ceramica medieval timpurie (sec. XI-XII) din zóna Alba lulia9, unde autorul descoperirilor (I. Berciu) considerá acest decor ca fiind specific ceramicii medievale timpurii románe§ti. Impresiunile realizate cu pieptenul intr-o manierä asemänätoare, dar nu identicä, prezente pe ceramica cimitirului nr. 2 de la Bratei in cáteva cazuri, a fost considerat de dr. E. Zaharia ca fiind de origine autohtonä ín sensui de specific ceramicii dacice, färä alte explicatii10. Trebuie observat §i faptul cä cele trei puncte (Alberti, Filia§i §i Oteni) in care a fost deja semnalat acest tip de decor la nivelul sec. Vlll-X se situeazä la limita §i pe cursui superior al bazinului räului Tárnává Mare, fäcänd parte dintrun areal geografic cu träsäturi particulare, zona podi§ului inalt §i impädurit din estül Transilvaniei care pentru arheologie reprezintä incä о zonä prea pufin cercetatä. In consecintä putem avansa ipoteza cä aceste descoperiri semnaleazä un posibil fenomen cultural mai larg, incä necunoscut, specific zonelor inalte ale Transilvaniei, podi§ul inait din est, zona premontanä §i eventual montanä pänä la 900-1000 m. alt., zone rämase pänä acum in afara cercetärii arheologice §i care ar putea oferi, in viitor, date importante privind perioada migratiilor in spatiul intracarpatic. Considérations générales concernant le site archéologique de Sighi§oara-Albe§ti. Nouveaux éléments inédits dans la culture materielle des VIII e et Xe siecles apr. J.C. (Résumé) Le site archéologique de Sighi§oara-Albe§ti est situé á 3 km. au sud du village d’Albe§ti, a 5 km est de Sighi§oara (departament de Mure§), sur une ample terrasse ä l’altitude de 400 m, a la base d'une ancienne fortification de terre. 7 Z. Székely - „Raport preliminar asupra rezultatelor säpäturilor efectuate in a§ezärile din sec. VII-VIII-IX e.n. de la Filia§i §i Poian" - in Sesiunea Comunicäri § ti in ti fice a muzeelor de istorie, 1964, vol. II, Buc., 1971, pag. 144-156 8 Ferenczi G., Ferenczi I. - „Säpäturi arheologice cu caracter informativ executate intre anii 1962-1965 de Muzeul din Odorhei' - in „Studii §i Materiale”, II, 1967, Tg- Mure§, pag. 56-57 9 I. Berciu - „Descoperiri din epoca feudalismului timpuriu in raionul Álba lulia”, in M.C.A., IV, 1957, pag. 335-360. Acest décor prezent pe ceramica de tip Ciugud (sec. IX-XII) denumit „motivul cu melci§ori”, este considerat de autor ca fiind posibil autohton, deoarece nu figureazá pe ceramica slavá din Bulgaria, Polonia etc., pag. 354 10 E. Zaharia - „Populatia romäneascä din Transilvania in sec. VII-VIII. Cimitirul nr. 2 de la Bratet’ - Buc. 1977, pag. 70
