Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)

Arheologie

SÄPÄTURI ARHEOLOGICE DE SALVARE LA PANIC, PUNCTUL „LA BLOCURI” (JUD. SÄLAJ)

DAN BÄCUET CRI§AN

Cercetärile arheologice sistematice din acest punct, situat in partea dreaptä a §oselei Zaläu-Satu-Mare, vis-a-vis de sediul fostei ferme avicole de la Panic (P1.I), au debutat in anul 1976 (Matei 1993, p. 321), avänd ca rezultat descoperirea unei a§ezäri de epocä romanä, peste care s-а suprapus о a§ezare slavä timpurie. Aläturi de aceste orizonturi a fost sesizat §i un nivei de locuire din perioada medievalä timpurie.

Campania de cercetäri din anul 1998 a avut un caracter de salvare, datoritä lucrärilor de modernizare a §oselei Zaläu-Satu Mare. ín acest articol vor fi prezentate materialul arheologic §i complexele apartinänd perioadei medievale timpurii. S-au trasat un numär de §ase sectiuni, orientate paralei fatä de §osea, complexe cu material arheologic medieval-timpuriu fiind descoperite numai in sectiunile Sl (20 x 2 m), Sil (59 x 3 m), Sill (21,30 x 3,50 m) §i Caseta A (5 X 4,5 m). in sectiunile amintite mai sus, situatia stratigraficä se prezintä astfei: humus, strat modern, straf negru, straf gälbui maroniu, steril galben.

DESCRIEREA COMPLEXELOR

Locuinta L1 (P1.ll) (cercetatä in Sl §i Caseta A)

Locuintä de suprafata u§or adäncitä, sesizatä la adäncimea de -0,40 m in Sl §i -0,45-0,50 in Caseta A. Conturul acesteia este oval-alungit, fundul locuintei adäncindu-se pänä la -0,60 m in Caseta A §i -0,45 m in Sl. Instalatia de foc este constituitä dintr-o vaträ de lut fätuitä, arsä la ro§u, surprinsä in Sl la adäncimea de 0,40 m. Este posibil sä fi fost märginitä de pietre de räu, deoarece in jurul acesteia se gäseau multe, dintre care unele erau arse. Nu au fost surprinse urme de stälpi sau pari.

Materialul arheologic descoperit in acest complex constä in ceramicä lucratä cu mäna sau la roata inceatä.

Ceramica lucratä cu mäna (P1. N1/1-2)

Fragmented ceramice descoperite sunt neornamentate, arse oxidant avänd culoarea cärämiziu-gälbui §i brun-cärämiziu. Forma ceramicä prezentä este oala färä toarte - ornamentatä pe buzä cu alveole (P1. 111/1) - §i testül (P1 III/2). Pasta este degresatä cu nisip cu pietricele §i micä.

Ceramica lucratä la roata inceatä (P1. III/3; P1. IVI)

Ceramica este de culoare brun-cärämizie cu pete negricioase, lucratä dintr-o pastä degresatä cu nisip cu pietricele §i paiete de micä. Forma ceramicä identificatä este oala färä toarte. Aläturi de ceramica neornamentatä au apärut