Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
10 MIHAI PETICÄ, MOLNÁR ZSOLT ín lipsa unor observatii stratigrafice recente, trebuie sä ne multumim deocamdat^ cu informatiile date de cätre autorul vechilor säpäturi arheologice . Matériáiul arheologic se aflä ín depozitul Mugeului Judetean de Istorie, Tg-Mure§. El a fost amintit doar de cáteva őri , fiind dat uitárii, asemenea altor vestigii arheologice provenite din vechile cercetári sistematice. ín ceea ce prive§te modalitatea de prezentare a materialului arheologic provenit ín urma säpäturilor efectuate de cätre AI. Bogdan, am optat pentru о prezentare separatä a materialelor ce apartin diferitelor perioade istorice. Credem cä prezentarea materialelor arheologice, apartinänd epocii neolitice, §i perioadei de trecere Ia epoca bronzului sau epocii bronzului, in cadrul unor articole separate va oferi posibilitatea unei analize mai amänuntite a acestora. Materialul arheologic ce apartine culturii Staröevo-Cri§ este constituit ín principal din ceramicä §i oase de animale (coaste, falange digitale) ultima categorie avänd о pondere neinsemnatä Materialul ceramic se compune din douä categorii: a. ceramicä de uz comun; b. ceramicä finä; Factura ceramicii de uz comun este des intälnitä in a§ezärile culturii Star6evo-Cri§, lucratä destul de neglijent, cu suprafata exterioarä de-о netezire medie, poroasä §i asprä la pipáit, unele fragmente au in amestec fragmente de calcar. Ele au о culoare brun-cafenie pänä la gälbui sau cärämiziu, ca degresant a fost folositä pleavä tocatä, nisip amestecat cu paiete de micä §i fragmente ceramice pisate. Ceramica finä este modelatä dintr-o pastä bine främäntatä §i arsä, suprafata exterioarä a vaselor fiind netezitä, uneori lustruitä. Aceastä specie, a cärei culori variazä de la brun-ro§cat pänä la diferitele nuante de brun, are cäteodatä slip. §i in acest caz s-а folosit ca degresant nisip fin, paiete de micä §i fragmente ceramice pisate §i putinä pleavä tocatä. Luänd in considerare cele douä categorii, putem afirma cä majoritatea fragmentelor ceramice au о ardere oxidantä. De cele mai multe ori, ele prezintä §i ürme de ardere secundarä. Atát urmele de ardere secundarä cät §i prezenta unei gäuri perforate ulterior sub búza unei strächini (Fig. 5), ne aratä faptul cä aceste recipiente au fost folosite in Tndeletnicirile zilnice. De§i starea materialului ceramic nu permite stabilirea unui repertoriu mai complet §i mai nuantat, totu§i putem face, pe baza fragmentelor existente, cäteva precizäri tipologice. Formele vaselor §i analogiile Ion Cél mai des intälnite sunt vasele <^e uz comun, de märime mare sau mijlocie, cu buza rotunjitä §i dreaptä (Fig. 9, 10) sau evazatä (Fig.8) gura larg deschisä, gät scurt tronconic (Fig.9), ume^i bombati §i partea inferioarä mai mult (Fig. 22, 23) sau mai putin (Fig. 16, 19) tronconicä. intälnim castroane cu buza rotunjitä dreaptä, partea superioarä semisfericä (Fig. 6, 5 6 * 8 5 Este vorba numai de cercetärile sistematice efectuate in perioada 1963-1964, deoarece insemnäri personale sau material documentar provenit in urma säpäturilor intreprinse de I. Kovács nu s-au pästrat. 6 Repertoriul... 1995, 258, Lazarovici, 1984, 65; Zrinyi, 1976. Luca, Boroffka, Ciutä, 1998, 24, Fig.2/9, Lazarovici, 1979, PI. VIIC/1, Lazär, 1995, PI. L/3. 8 Vlassa, 1976, 18, Fig. 2/11, 21, Ciutä, 1997, 31, PI. XVII/10.
