Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
CONTRIBUTU LA RECONSTITUIREA TRAMEI STRADALE 99 ___________f__________________________________________________ a castrului spre cämpul de instructie al Legiunii a Xlll-a Gemina §i care din nefericire nu a putut fi inregistratä ín detaliu, putem doar preciza cä era о sectiune de cale rutierä principalä, situatä la circa 1,80 m sub nivelul terenului actual. Sectiunea IV, trasatä, oblic fatä de axul drumului, a identificat strada ce ducea de la poarta de vest a castrului spre Ampelum (Zlatna). Mai multe gropi recente, precum §i un cämin de canalizare din zidärie au sträpuns corpul drumului ín sectiunea cercetatä, astfei íncát nu a mai fost posibilä determinarea lätimii exacte a carosabilului. Sistemul rutier este alcätuit din trei straturi succesive, din care ultimul, cel de deasupra, are о lätime mai micä, ceea ce ne face sä eredem cä la data executárii ultiméi consolidäri a drumului, importanta lui nu mai era atät de mare ca la inceput §i cä intensitatea traficului suportat era evident nai redusä. Calea rutierä conturatä in sectiunea V este о stradä secundarä. Lätimea fä§iei de balast este de 3,60 m, dar bombamentul foarte pronuntat ne sugereazä faptul cä partea efectiv circulatä avea lätimea de numai 3,00 m, cuprinsä intre m 0,50 - 0,50. Fä§ia de balast semnalatä partial in sectiunea VI reprezintä о stradä secundarä, cu suprafata carosabilä situatä la circa 0,30 m sub nivelul terenului actual. Lätimea sträzii nu a putut fi precizatä cu certitudine. ín sectiunea VII a fost surprinsä deocamdatä singura stradä „pavatä” cu bolovani de räu, avänd о lätime carosabilä de circa 5,50 m §i un §ant de micä adäncime, lat de 1,50 m, pe marginea de vest. Suprafata carosabilä a cäii rutiere se aflä, la circa 1,85 m sub nivelul sträzii actuale. in sectiunea VIII, care reprezintä, peretele de nord al säpäturii pentru subsolul blocului D 4 b de pe strada Nicolae Bälcescu, s-а ivit partial drumul principal utilizat ca stradä §i alcätuit din mai multe strate succesive de consolidare, din care ultimul dateazä, din evul mediu dezvoltat. Lätimea fä§iei de balast din etapa de constructie a drumului am extrapolat-o la circa 6,00 m. La 9,75 m spre est de marginea sträzii principale incepe о stradä secundarä (sau poate un trotuar?) ce dateazä din aceea§i perioadä cu strada principalä. Lätimea fä§iei de balast din aleea secundarä este de numai 2,70 m. Dupä grosimea redusä a stratului de balast (0,10 m) in axul sträzii, lätimea pärtii efectiv circulate era de cel mult 2,00 m. Lipsa ogaselor in profilul stratigrafic indicä о arculatié intämplätoare a vehiculelor pe aceastä, stradä destinatä in principal, arculatiéi pietonilor. Cu toate cä in sectiunea descoperitä nu au fost gäsite urme de clädiri intre strada principalä §i cea secundarä, nu excludem totu§i existenta edificiilor in apropierea acestor ártere stradale. Drumul roman semnalat in sectiunea XI are suprafata carosabilä situatä la 1,00 m adäncime, sub cota pistei de pietoni §i bicicli§ti. Lätimea pärtii carosabile este de 9,40 m. c) Structura sistemului rutier al sträzilor romane Sistemele rutiere ale tuturor sträzilor romane interceptate in majoritatea sectiunilor de pe teritoriul municipiului Alba lulia sunt aleätuite din materiale granulare (balast amestecat cu boloväni§ mic). О particularitate evidentä, nesemnalatä pänä la ora actualä la alte sträzi romane descoperite pe teritoriul
