Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/1. (2000)
II. Zoologie
226 ISTRATE PETRE observäm cä 4 spécii: Apodemus sylvaticus, Apodemus agrarius, Microtus arvalis §i respectiv Clethryonomys glareolus sunt prezente Tn toti biotopii cercetati. Apodemus sylvaticus este specia cea mai abundentä Tn ecosistemul de pädure, unde este dominantá. In aceste locuri, Apodemus agrarius are о abundentä cu mult redusä. In locuri deschise, lunca Támavei Mid, terenuri relativ umede din preajma satului Vaidacuta sunt mai frecvente exemplarele de Apodemus agrarius. Interesant de semnalat cä in zonele deschise, dar putin umede, cum ar fi Groapa Soro§pata, specia Microtus arvalis are о abundentä mai ridicatä, aproape egaländ-o pe cea a lui Apodemus agrarius. Cele douä microtide la care s-au fäcut referire in diagramä, Microtus arvalis §i Clethryonomys glareolus sunt mai putin rare in comparatie cu cele douä muridé, dar sunt prezente in toate punctele de colectare. Analiza diagraméi ne aratä cä muridele sunt rozätoarele dominante in zona studiatä de noi, microtidele fiind rozätoare plasate pe un plan secundar din punct de vedere al frecventei, la fei cum au constatat §i alti autori romäni: S.Hellwing, D.Ausländer (1957), G.Ghizelea (1963), S.M. Yusuf (1980), in zonele de silvostepä §i de dealuri ale tärii. Posibilitatea ca abundenta microtidelor sä о depä§eascä pe cea a muridelor apare in zonele de stepä ale tärii, la Däbuleni, cum a arätat O. Petrache (1988), pe terenuri irigate, sau temporar, in timpulinvaziilor, cänd pe durata cätorva luni, abundenta acestora create foarte mult - S. He llw ing, D. Ausländer (1957), dupä care un numär de ani, 8-9, se mentine la un nivel constant scäzut. ín ecosistemul de pädure, locul microtidelor este luat de gliride §i insectivoresoricide, intrucät ecosistemul de päsure creeazä conditii optime dezvoltärii speciilor arboricole. Observäm de asemenea cä ecosistemul forestier favorizeazä existenta a mai multor spécii de mamifere, unele fiind prezente numai aid, altele fiind capabile sä träiascä ín ecosisteme foarte diferite. in pädure, unele spécii pätrund atunci cánd conditiile din terenurile cultivate, deschise, unde ele s-au inmultit in perioada caldä a anului, devin nefavorabile. Stabilirea proportiei sexelor prezintä о deosebitä importantá in structura populatiilor de mamifere mici §i indeosebi de rozätoare, lucru care ne-а determinat sä fim foarte atenti in aprecierea acestui indice. Prin stabilirea proportiei sexelor se poate aprecia sensui evolutiei efectivului numeric §i al densitätii populatiilor. Indicele sexual, sex ratio, care caracterizeazä structura de várstá a populatiilor este in general 1:1, §i in jurul acestei valori se aflá populatiile cu efective mari §i mijlodi. Diferentele mari apar in populatiile cu efective mici, in care mecanismul de autoreglare este dereglat precum §i datoritä metodelor de lucru §i momentul stabilirii. Dintre toate mamiferele mici cärora Ii s-а putut identifica sexui, 39,53% au fost de sex feminin §i 60,37% au fost de sex masculin, confirmánd datele din literaturä, cum cä in cazul muridelor §i microtidelor se captureazä mai multi indivizi de sex masculin primävara §i vara. Intrucät capturile noastre s-au efectuat mai ales vara §i muridele impreunä cu microtidele au fost predominante, putem concluziona cä datele obtinute de noi sunt corecte. Predominarea masculilor intre indivizii prin§i in capcane este datoratä mobilitätii mai pronuntate a acestora, determinatä de necesitatea gäsirii partenerei de Tmperechere §i de scäzuta mobilitate a femelelor in timpul cre§terii puilor sau in timpul gestatiei. Comparand abundenta masculilor §i femelelor in diferite statii §i puncte de colectare, observäm cä raportul sexelor este aproape 1:1 in Groapa Soro§pata, unde femelele prinse au constituit 50,94%, iar masculii 49,06%. Acela§i raport, foarte apropiat de 1:1, a fost consemnat §i in statia de cercetare Vaidacuta, punctui de colectare
