Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/1. (2000)

II. Zoologie

FAUNA DE MAMIFERE MICI DIN ZÓNA RÁULUI TÁRNÁVÁ MICÄ 221

Din analiza ciclogramelor 1 §i 2 care ne aratä abundenta diverselor spécii de mamifere mici, a§a cum apare ea ín capturile din zóna Pädurii Stejaru §i Groapa Soro§pata, comparativ cu ingluviile gäsite ín aceea§i zonä, observäm cá specia cea mai abundenta atät ín capturi, cat §i ín ingluvii este Apodemus sylvaticus . Microtus arvaliseste о specie frecvent gäsitä ín ingluvii §i mai putin ín capturile noastre. Explicatia este aceea cä Microtus arvalis träind ín zone deschise, §i fiind mai putin mobilä, poate fi cu u§urintá prinsá de pásárile rápitoare de noapte. In schimb, Apodemus agrarius, specie cu о mare mobilitate, apare slab ín ingluvii de§i capturile numeroase demonstreazä frecventa §i abundenta ei relativ ridicatä. Cricetus cricetus apare in procente apropiate, reduse, in cele douä situatii. Prezenta lui Arvicoia terrestris in zona cercetatä о constatam dupá analiza ingluviilor, in timp ce specia nu apare in capturi. De asemenea, in ingluvii mai apare intr-un procent insemnat Apodemus microps, de asemenea negäsit in capturi.

Trebuie sä remarcäm cä numärul speciilor care apar in ingluvii, 9, este §i la noi mai redus decät cele care apar in capturi, 19, la fel cum au constatat toti cercetätorii. Acest decalaj provine din faptul cä ingluviile sunt colectate mai ales iama, §i in prima perioadä a primäverii, cänd multe spécii §i-au redus simtitor activitatea, iar unele chiar hiberneazä.

Perioadele de capturare pe statii §i puncte de colectare, precum §i numärul de indivizi apartinänd fiecärei grupe de spécii (insectivore, rozätoare, carnivore) sunt trecute in tabelul nr.2.

Pentru studiul aspectelor de biologie, ecologie §i etologie al speciilor de mamifere mici, s-au ales о serie de statii de cercetare in care s-au amplasat capcanele §i s-au fäcut observabile etologice.

In statia de cercetare Tämäveni, s-au stabilit trei puncte de colectare: 1.Pädurea Stejaru, 2.Groapa Soro§pata, 3.Lunca Tämavei Mici §i a afluentilor minori din imprejurimile ora§ului Tämäveni.

In punctui de colectare Pädurea Stejaru gäsim un ecosistem format dintr-un pädure de foioase care este о sumä de parcele avänd värste diferite. Capturi s-au realizat in liziera unei parcele tinere in care s-au prins cele douä spécii de gliride, Muscardinus aveltanarius §i Dryomys nitedula , fig.nr.2 - harta pädurii Stejaru. О altä parcelä a pädurii este formatä din täietura nouä a pädurii, in värstä de 2,3 ani, unde vara, in special, rozätoarele realizeazä inmultiri importante §i de unde toamna migreazä spre culturile invecinate sau apoi in pädurea rarä pentru a-§i constitui rezervele de iarnä Acestea sunt formate mai ales din ghindä. In aceastä pädure rozätoarele ierneazä. Existenta in täieturä a unor plante cu tulpini agätätoare, precum Clematis vitaiba pe foarte multe exemplare de arbusti mascheazä cuiburile arboricole ale speciei Muscardinus avellanarius, camuflajul fiind realizat §i de cäteva spécii de ierbacee cu tulpini volubile, precum Vicia cracca.

Aceste spécii asigurä supravietuirea atät a acestui pär§, cät §i a altor rozätoare care-§i constmiesccuiburi arboricole, sau suspendate.

Compozitia specificä (a capturilor):

1. Apodemus sylvaticus 66,10%

2. Apodemus agrarius 7,35 %

3. Dryomys nitedula 6,69 %

4. Muscardinus avellanarius 3,76 %

5. Clethryonomys glareolus 3,76%

6. Apodemus flavicollis 3,49 %