Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
I. Mineralogie – paleontologie – palinologie
74 SORINA FÁRCAS, SILVIA OROIAN, IPÁN TANJÁU Urticaceae (21,21%; 4,04%), Liliaceae (15,15%; 2,89%) §i alte familii, ín conditiile absentei totale a polenului de molid, ceea ce ridica deocamdatä un mare semn de íntrebare. A doua fazä din istoria vegetatiei surprinsä ín mla§tina de la Toplita о reprezintä faza molidului cu carpen (Picea-Carpinus). desfä§uratä ín Subboreal §i care a ínceput acum aproximativ 5000 de ani. Aceastä fazä nu a fost surprinsä ín toate mla§tinile din regiunile ínvecinate, ín general din cauza mascärii ei de cätre prezenta masivá a molidului, sau, ín unele cazuri, datoritä unor hiatusuri de sedimentäre, datorate unor etape de stagnare ín depozitia mla§tinilor, cauzate de oscilatiile xerice ale climatului. Astfel, ea nu a fost gäsitä ín mla§tinile de la Síncel, Dealu §i Ráchiti§. ín profilul de la Toplita am gäsit-o íntre orizonturile 100 cm §i 45 cm. Se caracterizeazä, dupá cum se §tie deja, prin instalarea pädurilor de carpen, favorizate de climat, íntre cele de stejári§ (de la altitudini mai joase) §i cele de molid (de la altitudinile mai ridicate). La altitudini medii, de pänä la 800 m, carpenul concureazä cu stejäri§ul amestecat, concurentä care se observä §i ín spectrul polinic de la Toplita de§i este partial estompatä de suprareprezentarea aninului, care atinge §i in aceastä fazä о valoare maximé considerabilä, de 45,17%, in timp ce maximul inregistrat pentru carpen este de doar 17,28% (respectiv 12,22%), valoare comparabilä cu cele inregistrate in unele mla§tini apropiate (lezerul Cäliman: 18%, Bazinul Giurgeului: 14%, Lacul Ursu- Sovata: 22%). ín alte mla§tini, de ex. Podul de hirtie-Corund §i Rut, au fost gäsite valori mai mari pentru carpen (36%, respectiv 32,5%), dar mai scäzute pentru maxima de molid sau stejäri§ amestecat. Este important insä cä aceastä fazä de carpen apare aici la Toplita dar evidentiatä, prin prezenta continuä §i cu valori frumoase а carpenului ín spectrele polinice (minimum 7,73%, respectiv 5,73%). Stejäri§ul amestecat se mentine §i el, in aceastä fazä, cu valori ridicate, pänä la un moment dat. Este interesant de urmärit competitia sa cu carpenul, care se observä cel mai bine ín preajma orizontului de la 90 cm, orizont steril d.p.d.v. palinologic. Astfel, la 100 cm §i 95 cm adáncime, carpenul are valori mai mari decät cele ale stejári§ului amestecat (10% §i 13,24%, fatá de 8,87% §i 9,93%), reprezentat ín special de ulm. Deasupra orizontului steril de la 90 cm se constatá о scurtä inversare a situatiei in urmätoarele douá orizonturi (la 85 cm §i 80 cm adáncime): 7,73% §i 9,63% pentru carpen §i 19,04% §i 20,47% pentru stejári§ul amestecat. Dupá aceste orizonturi se constatá din nou suprematia carpenului asupra stejári§ului amestecat, care se va mentine pänä la sfár§itul acestei faze.
