Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)

I. Mineralogie – paleontologie – palinologie

64

IPÁN TANTÁL), SORINA FÁRCAS

Dupä cum am mai arätat, Tn Tabelul 1 este redatä ponderea procentualä a arborilor, rezultatä din analiza palinologicä a acestui profil de la Dracä§viz. De§i Tn general am exclus din calculul sumei totale sporii de Sphagnum §i Polypodiaceae, precum §i polenul de Cyperaceae, acolo unde ace§tia erau suprareprezentati, nu se constatä, Tn ansamblu, о dominare dara a unuia sau altuia dintre tipurile de ecosisteme. Astfel, dominarea ecosistemului forestier se constatä Tn orizonturile 80, 125, 145, 165, 195, 215, 260 §i 395 cm. ín restul orizonturilor dominä ecosistemul ierbos. Nici arborii, dar nici ierboasele nu Tnregistreazä Tn vreun orizont valori foarte mari, maximele fiind de 58,82% pentru arbori, respectiv 60,63% pentru ierboase. Acest echilibru care se constatä pe tot parcursul formärii acestei mla§tini reflectä de fapt §i situatia actualä a mla§tinii de la Dracä§viz, cu о vegetatie destul de complexä §i mozaicatä.

Dacä Tncercäm о comparatie cu rezultatele obtinute de M о r a r i u §i colab.(1964), care au analizat un numär de 5 probe din aceea§i mla§tinä, se constatä о anumitä decalare Tntre adäncimi, care se datoreazä grosimii diferite a stocului turbos Tn diferitele zone ale mla§tinii, din cauza pasului de sedimentäre diferit. Rezultatele sunt destul de asemänätoare, cu unele exceptii. Autorii respectivi au surprins о mai veche etapä din faza pinului, säracä Tn esente lemnoase (doar pin, mesteacän §i salcie), Tn schimb nu au gäsit о fazä a carpenului, din cauza numärului cu totul insuficient de probe avute la dispozitie. Autorii mentionati mai sus au efectuat §i alte analize palinologice Tn Podi§ul HTrtibaciului, Tn scopul elucidärii värstei alunecärilor de teren (1964).

ín general, numärul analizelor sporo-polinice efectuate Tn Podi§ul Transilvaniei este destul de redus. Mentionäm dintre acestea pe cele efectuate längä Avrig de cätre В a r t m u s AI. (1968, 1995) §i P о p E. (1945); la Stobor §i Bägäu deDiaconeasa B. (1987) §i P о p E. (1932); la Pädureni-Top, Cesariu-Taga, Valea Mägheru§, Valea Morii de cätre Diaconeasa B. §i colab. (1985, 1988, 1979); la Zagra §i Sälicea de L u p § а V. (1972, 1981) §i P о p E. (1932) §i pe care nu le putem comenta aid din lipsä de spatiu. Existä insä numeroase goluri pe harta palinologicä a Podi§ului Transilvaniei, care se cer elucidate, deoarece atentia palinologilor s-а focalizat pe studiul mla§tinilor de turbä de altitudine, din etajul montan, cele de altitudine joasä §i medie fiind mai putin abordate.

ín concluzie, pe baza analizei palinologice efectuate Tn mla§tina de la Dracä§viz s-au evidentiat cele cinci faze silvestre, specifice evolutiei postglaciare a vegetatiei de la noi.

S-а confirmat ipoteza desfä§urärii unor alunecäri de teren pleistocene Tn aceastä regiune geograficä, avänd Tn vedere värsta