Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
174 A. POPESCU, V. SANDA, SILVIA OROIAN Fitocenozele de Acorellus pannonicus se instaleazá de cele mai multe ori pe terenurile neíntelenite, periodic spälate de apele fluviale, in timpul viiturilor mari sau al furtunilor puternice. Planta caracteristicä este о bunä fixatoare a terenurilor crude §i contribuie la solificarea acestora, prin resturile vegetale ce se acumuleazä in decursui timpului. 94.Polypogonetum monspeliensis Morariu 1957 Planta termofilä, mediteraneanä, Polypogon monspeliensis, este cunoscutä din tara noasträ numai de pe nisipurile litoralului, inclusiv din Delta Dunärii. ín aceastä din urmä zonä este cunoscutä de la Letea, Cardon, Sulina, Caraorman, Sfäntu Gheorghe, Ciotic, etc., unde se dezvoltä in microdepresiuni cu acumuläri de säruri §i cu un surplus de umiditate. ín timpul viiturilor sau in anii cu precipitatii mai abundente planta rezistä pe terenurile bältite, cu conditia ca aceasta sä nu dureze prea múlt. ín structura fitocenozelor se intälnesc putine spécii halofile §i suportant halofile, fiind о asociatie ce face trecerea de la vegetatia halofilä spre cea psamofilä. Asociatia este intälnitä fragmentar in Delta Dunärii, in fitocenozele acesteia participänd, de regulä, speciile: Spergularia media, Chenopodium glaucum, Atriplex hastata, Agrostis pontica, Lotus tenuis, Juncus bufonius, Scirpus triqueter, precum §i unele spécii de paji§te (Tabel nr.9, coloana 3). La est de Sulina, in zona unde s-а säpat un canal de drenaj, odatä cu eliminarea excesului de umiditate a dispärut §i vegetatia palusträ. Locul acesteia a fost luat de vegetatia halofilä §i in special de cea formatä de Agrostis pontica §i Puccinellia limosa, uneori participänd §i Juncus gerardi. La periféria fitocenozelor realizate de speciile mai sus mentionate se dezvoltä, sub forma unor benzi de dimensiuni variabile, Polypogon monspeliensis, ale cärei fitocenoze sunt invadate, cu timpul, de Puccinellia limosa sau Cynodon dactylon. AI.Festucion pseudovinae Soó 1933 Grupeazä asociatiile de paji§ti halo-xerofile, ce se dezvoltä pe soluri putin säräturoase §i moderat umede. ín Delta Dunärii, vegetatia halofilä se dezvoltä pe nisipurile maritime aflate in diferite stadii de fixare, dar mai ales in jurul microdepresiunilor §i in jap§ele unde se acumuleazä särurile provenite din profunzime, prin capilaritate. Asociatiile aliantei de Festucion pseudovinae ocupä zonele marginale ale microdepresiunilor cu concentrate micä sau moderatä in säruri. Speciile caracteristice pentru aliantä sunt: Festuca pseudovina var. salina, Limonium gmelinii, Lotus angustissimus, Trifolium micranthum, T. striatum.
