Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
172 A. POPESCU, V. SANDA, SILVIA OROIAN Juncus gerardi, Trifolium fragiferum, Agrostis pontica, Centaurium spicatum, Hordeum marinum, Galium palustre, Teucrium scordium, Potentilla reptans, Daucus guttatus ssp. zahariadi, Cynodon dactylon, Medicago lupulina. Gradul slab de säräturare al solului permite instalarea unor piante suportant halofile, märind astfei valoarea pastoralá a paji§tilor realizate de Festuca arundinacea, planta destul de valoroasä din acest punct de vedere. Pe mäsura ridicärii terenurilor, prin depuneri aluviale sau eoliene, umiditatea solului scade §i pe aceste locuri se instaleazä ín masä Agrostis pontica. ín microdepresiuni, cu un spor de umiditate, se dezvoltä masiv Carex distans, ín amestec cu unele spécii mezo-higrofile. AI. Cypero-Spergularion Slavnic 1948 Grupeazä paji§tile halofile ce se dezvoltá ín microdepresiunile §i terenurile plane, pe care bälte§te apa in timpul primäverii, dar zväntate sau chiar uscate ín sezonul secetos, Speciile caracteristice pentru aliantä sunt: Acorellus (Cyperus) pannonicus, Crypsis aculeata, Crypsis alopecuroides, Crypsis schoenoides, Spergularia media, S. marin a. 90.Spergularietum mediae (§erbänescu 1965) Popescu et al.1992 Spergularia media este una dintre speciile aproape nelipsitá din cadrul asociatiilor halofile de pe terenurile scurse sau moderat umede, dar poate sä devinä dominantä, realizänd ea insä§i fitocenoze, uneori destul de compacte. Preferä terenurile moderat säräturate §i mai rar se dezvoltä pe cele puternic säräturate. ín acest din urmä caz fitocenozele de Spergularia media sunt situate in zona de contact cu asociatiile din alianta Thero-Salicornion. Speciile cele mai frecvente in cadrul fitocenozelor de Spergularia media sunt: Crypsis aculeata, Acorellus pannonicus, Juncus gerardi, Agrostis pontica, Aeluropus littoralis, Puccinellia limosa, Aster tripolium, Plantago maritima, Chenopodium glaucum (Tabel nr.9, coloana 2). Pe mäsura intelenirii solului in cadrul acestor fitocenoze se instaleazá, din ce in ce mai mult, Juncus gerardi, vegetatia evoluänd spre acest tip de asociatie. Terenurile mai ridicate, cu mai putinä umiditate, sunt populate de Agrostis pontica sau Puccinellia limosa, in functie de gradul de saturatie in säruri. Asociatia joacä un rol relativ important in fixarea terenurilor nisipoase §i solificarea acestora. 91 .Spergularietum marinae nom.novum (Syn.: Spergularietum salinae Tx.et Volk 1937) Spergularia marina este mai putin räspänditä in Delta Dunärii, ea fiind semnalatä de Ia Letea, Periprava, Sfäntu Gheorghe, Sulina, C.A. Rosetti, Ciotic, etc. Specia caracteristicä poate intra in componenta fitocenozelor aliantei Puccinellion limosae, fiind о plantä halofilä ce se dezvoltä pe terenurile mai puternic säräturate.
