Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
170 A. POPESCU, V. SANDA, SILVIA OROIAN ín prezent, fitocenozele de Halocnemum strobilaceum sunt tot mai rare, datoritä influentelor antropice din zonele unde vegeteazä planta. AI. Juncion gerardii Wendelbg. 1943 Cuprinde paji§tile slab halofile, legate de umiditate accentuatä §i о slabä säräturare a solului. Speciile caracteristice aliantei sunt: Juncus gerardi, Scorzonera parviflora, Aster tripolium ssp. pannonicus, Triglochin maritima. Vegetatia grupatä ín cadrul acestei aliante reprezintä un stadiu avansat de fixare §i de formare a solului, speciile caracteristice acesteia fiind in majoritate plante perene cu un grad ridicat de stabilitate. 86. Juncetum gerardii (Warming 1906) Nordh.1923 Juncus gerardi este о plantä foarte räspänditä in Delta Dunärii, populänd zonele microdepresionare de pe grindurile Letea, Caraorman, Säräturile, Ivancea, Ciotic, etc. De§i este о plantä mezo-higrofilä, Juncus gerardi nu suportä bältirea apei perioade prea indelungate. Este legatä de un anumit grad de säräturare a solului, fiind о plantä bunä indicatoare a terenurilor slab säräturate. Juncus gerardi formeazä fitocenoze compacte in jurul lacurilor §i bältilor, acolo unde existä о slabä concentrate de säruri §i о permanentä aprovizionare cu apä in tot timpul sezonului de vegetatie. Se dezvoltä bine atät pe terenuri compacte dar §i pe nisipurile halofile, continentale sau maritime. in componenta fitocenozelor de Juncus gerardi se intälnesc spécii halofile dar §i suportant halofile. Dintre cele mai frecvente insotitoare amintim: Crypsis aculeata, Carex distans, Spergularia media, Puccinellia distans, mai rar Suaeda maritima §i Salicornia europaea, acestea din urmä afländu-se spre zonele cu concentratia mai mare a särurilor. Excesul de umiditate din sol este reflectat de existenta speciilor higrofile, Bolboschoenus maritimus, Phragmites australis var.rivularis, Typha laxmannii, Schoenoplectus tabaernaemontani, Eleocharis palustris, etc. Suprafete intinse cu Juncus gerardi au fost semnalate Ia Sulina in special in imprejurimile cherhanalei. Aceste suprafete sunt folosite ca paji§te, cu toate cä specia caracteristicä nu prezintä valoare furajerä. Prezenta speciilor Agrostis stolonifera, Puccinellia limosa, Trifolium fragiferum §i chiar Cynodon dactylon märesc valoarea furajerä a acestor paji§ti, fapt pentru care sunt intens pä§unate. 87. Caricetum divisae Slavnic 1948 Carex divisa este о specie de säräturi slabe sau moderate §i numai foarte rar pätrunde, ca indivizi izolati, in säräturi puternice. Planta este frecvent intilnitä in fitocenozele unor asociatii halofile avänd о dominante relativ micä. Fitocenozele de Carex divisa sunt mai putin räspändite in vegetatia deltei, fiind cunoscute, pänä in prezent, de pe grindul Caraorman, vegetánd in microdepresiunile din partea sud-esticá
