Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
VEGETATIA DELTEI DUNARII 157 bessarabicum, Juncus gerardi, etc. Prezenta unui numär mare de spécii perene indicä un stadiu relativ avansatín fixarea §i solificarea acestorterenuri. AI. Juncion maritimi Br.-BI. 1931 Sintaxonul este bine reprezentat ín cadrul vegetatiei cordonului litoral de la női, cuprinzand un numär de cinci asociatii dintre care trei sunt descrise din aceastä zoná. Speciile de recunoa§tere sunt: Plantago cornuti, Triglochin maritimus, Aster tripolium ssp. pannonicus. 63. Juncetum littorali-maritimi nomen novum (Syn.: Juncetum acuti-maritimi Popescu et Sanda 1972) Cele douá spécii caracteristice, Juncus Morális §i Juncus maritimus sunt plante relativ räspändite pe nisipurile litoralului romänesc al Märii Negre, inclusiv ín delta maritimä. Se dezvoltä ín zonele microdepresionare cu acumuläri mai mari de umiditate §i cu un continut slab de säruri. Preferä nisipurile nefixate, acolo unde nu intämpinä concurenta altor plante. Avänd un sistem subteran puternic dezvoltat, ambele spécii, dar mai ales Juncus maritimus, reu§esc sä fixeze terenurile nisipoase, iar prin resturile vegetale ce se acumuleazä anual contribuie Ia imbogätirea acestora cu materii organice. Ambele spécii, impreunä cu alte piante din cadrul fitocenozelor ce le formeazä, contribuie Ia formarea solului §i Ia fixarea lui. Fiind о asociatie de nisipuri, in cadrul fitocenozelor de Juncus Moralis §i Juncus maritimus se dezvoltä §i unele elemente psamofile, suportant halofile, sau chiar halofile. Cele mai reprezentative spécii din cadrul asociatiei, in afara celor douä caracteristice, sunt: Gypsophila perfoliata, Centaurea arenaria, Silene otites, Euphorbia seguierana, Carex distans, Festuca arundinacea, Teucrium scordium, Caucus guttatus ssp. zahariadi, Senecio vernalis, Samolus valerandi. Ca dovadä cä terenurile pe care se instaleazä Juncetum littorali-maritimi sunt in curs de fixare este prezenta plantelor pioniere, anuale: Bromus tectorum, Secale sylvestre, Senecio vernalis, Erigeron canadensis, etc. Dupä intelenirea substratului §i formarea solului fertil, asociatia evolueazä spre alte asociatii in functie de conditiile edafice. Astfel, in locurile unde umiditatea este satisfäcätoare tot timpul sezonului vegetal se instaleazä Agrostis pontica §i formeazä fitocenoze caracteristice. Pe dämburile mai ridicate, acolo unde xerofilia este mai pronuntatä vor apare speciile Cynodon dactylon cu Poa angustifolia realizänd asociatia Cynodonto-Poetum angustifoliae. in urma proceselor de drenaj, in microdepresiuni unde se acumuleazä о cantitate sporitä de säruri, va apare о vegetatie halofilä specificä, in functie de concentratia särurilor acumulate in substrat. Asociatia este bine reprezentatä ín Delta Dunärii, in special in cea maritimä, incepänd de la §fi§tofca, C.A.Rosetti pänä in zona complexului lagunar Razelm-Sinoe.
