Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
126 A. POPESCU, V. SANDA, SILVIA OROIAN cii. Hottonia palustris Tntälnitä mai ales pe Canalul Litcov §i ín zona Pardina este intr-un deciin continuu ín ultimii ani. Subasociatia stratiotetosum Soó 1964. Specia caracteristicä Stratiotes abides este foarte räspänditä ín cadrul vegetatiei Deltei Dunärii, fiind cunoscutä din toate bazinele acvatice cu ape relativ lini§tite. ín lungul canalelor §i a gärlelor colmatate ocupä suprafete apreciabile realizänd fitocenoze compacte. Este nelipsitá din ghiolurile §i jap§ele cu apä permanentä, vegetänd abundent Ia marginea fä§iei de Phragmites §i Typha, in locurile puternic colmatate, dar ferite de vänturi puternice. Stratui natant al fitocenozelor de Stratiotes este dominat de specia caracteristicä, insotitä de о serie de spécii natante ca: Spirodela polyrhiza, Hydrocharis morsus-ranae, Saivinia natans. ín anii favorabili, dezvoltarea speciei dominante este foarte puternicä, manifeständ tendinta de a elimina celelalte fitocenoze acvatice cu care inträ in concurentä (fig. 1). Subasociatia este caracteristicä bazinelor cu un stadiu avansat de colmatare, acolo unde procesele de descompunere §i depunere a materiilor organice §i minerale sunt deosebit de pronuntate. Pe canalele putin circulate fitocenozele de Stratiotes abides, impreunä §i cu alte grupäri pot obtura aceste cäi de comunicatie incät este absolut necesarä dragarea acestora, pentru inläturarea §i curätirea de vegetatia plutitoare. Ca indivizi izolati, plantele de Stratiotes abides pot apärea in cadrul altor fitocenoze, care impreunä cu speciile din cadrul acestora produc о päslä de vegetatie deosebit de deasä §i care ingreuneazä sau chiar impiedicä circulatia ambarcatiunilor. Devine о problemä importantä atunci cänd invadeazä bazinele acvatice unde se practicä pescuitul, ingreunänd sau fäcänd imposibilä mänuirea sculelor de pescuit. in cazurile cänd dezvoltarea speciei este foarte mare, planta devine däunätoare atät prin cantitatea de biomasä pe care о produce §i care se acumuleazä anual, acceleränd colmatarea acestora, cät §i prin scäderea cantitätii de oxigén din apä, avänd efecte däunätoare asupra pisciculturii. Al.Ceratophyllion Den Hartog et Segal 1964 Grupeazä fitocenozele submerse §i fixate ce se dezvoltä abundent in lacurile, bältile, jap§ele §i canalele cu apä stätätoare sau foarte slab curgätoare. Spécii de recunoa§tere: Ceratophyllum demersum, Ceratophyllum submersum, Myriophyllum spicatum, Hippuris vulgaris, Vallisneria spiralis, Najas marina, etc. 9.Ceratophylletum demersi (Soó 1927) Hild 1956 Ceratophyllum demersum este una dinire cele mai räspändite spécii acvatice submerse ce alcátuie§te fitocenoze compacte in apele
