Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1997)
II. Botanică
VEGETATIA SAXICOLÄ DIN DEFILEUL MURE§ULUI ÍNTRE TOPLITA §1 DEDA SILVIA OROIAN I. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICÄ A DEFILEULUI MURE§ULUI ÍNTRE TOPLITA §1 DEDA. Nici unul din räurile Carpatilor vulcanici nu-§i adáncesc un defileu mai lung decät Mure§ul. Ре о distantä de aproximativ 42 km, íntre localitätile Toplita §i Bistra Mure§ului apele ráului se izbesc, cánd íntr-o parte cánd ín alta ín andezitele Cálimanului la nord §i Gurghiului la sud. Acest defileu stráns íntre maluri, reprezintá cea mai maré sectiune prin lantul vulcanic din räsäritul bazinului ardelean. Muntii vulcanici Cälimani §i Gurghiu apartin “arcului andezitic” sinorogen apárut pe creasta continental a blocurilor transilvan §i panonic, ca efect al coeziunii acestora cu piaca eurasiaticá, de la marginea esticá a Bazinului Vienei §i páná la curbura Carpatilor. Grupa sudicä: Cälimani-Gurghiu-Harghita, partea cea mai tánárá a lantului vulcanic se evidentiazá prin absenta manifestärilor badeniene §i sarmatiene íntálnite numai ín grupa nordicá Oa§-Gutái. Cea mai maré parte a materialului vulcanic apartine Pliocenului. Defileul Mure§ului se íncadreazá ín climatul temperat montan. Din cauza altitudinii joase (500-600 m) defileul constituie din punct de vedere termic о prelungire a regiunii deluroase din vest, temperaturile medii anuale de 6-8°C mentinándu-se páná la est de localitatea Lunca Bradului. Temperaturile medii anuale la statia meteorologicá Toplita (latitudinea 46°55', longitudinea 25°22\ altitudinea 687 m) ín perioada anilor 1991-1994 au fost cuprinse íntre 6,3°C §i 5°C. ín defileu masele de aer din vest se ridicä, dar se §i accelereazá din cauza íngustárii treptate a váii, determinánd precipitatii mai bogate (1056 mm/an). Umiditatea relativa a aerului este cuprinsá íntre 79-86 % cu о medie de 82,7 %. Media anualá a presiunii atmosferice ínregistrate la Toplita a fost de 938,2 mb. ín general vánturile au tárie mijlocie. Vánturile cele mai frecvente sunt cele din directia V §i N-V.
