Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
68 MARIANA DANES íncá din anul 1587 croitorii sibieni cer ob§tii sa§ilor „ca me§terii clandestini (Ripleri) ce nu fac parte din breaslä §i care aduc pagube mari me§terilor bresla§i sä nu fie ingäduiti sä lucreze in ora§ele säse§ti'3. Acest lucru era motivat §i de faptul cä me§terii croitori aveau obligatii fatä de ora§: sä intretinä tumurile, sä dea contributii fiscale, sä dea militari, sä achite unele taxe de reínnoire a privilegiilor stabilite prin Statute. Pentru ca о persoanä sä ajungä me§ter -membru al unei bresletrebuia sä parcurgä un drum lung §i anevoios, trecänd prin faza de ucenic, apoi cea de calfä, sub supravegherea unui me§ter din aceea§i bran§ä; apoi sustinea о lucrare de mäiestrie sau capodoperä, executatä in atelierul me§terului, unde calfa i§i fäcuse anii de ucenicie, färä ajutor §i färä nici о Tndrumare. Prin aceasta croitorii trebuiau sä-§i dovedeascä mäiestria, cunoa§terea artei de a croi orice tip de ve§mänt §i de a aprecia corect cantitatea de material necesarä pieselor comandate. Lucrarea isprävitä era prezentatä unei comisii de examinare aleasä de starostele breslei care dorea sä primeascä ín rändul membrilor acesteia un me§ter priceput, capabil sä-i mentinä §i sä-i sporeascä prestigiul. Conform caietului din 17224 sunt primiti in rändul croitorilor sibieni in primul ränd fiii de mesteri din Sibiu, dar §i din alte localitäti (Cincul Mare, Bra§ov, Media§), deoarece breasla croitorilor era consideratä ca fäcänd parte dintre cele onorabile -breslele majore- iar tinerii erau instruiti in spirit corporativ, moftenirea meseriei din tatä in fiu fiind un element de stabilitate §i consideratä о virtute. Caietele amintite ilustreazä croiuri, tipare realizate in decursui timpului -posibil 2-3 generatii- cu indicarea normelor, mäsurilor, cantitätii de material §i a calitätii acestuia. Unele tipare se repetä, schimbändu-se doar mäsurile, respectiv cantitatea materialului -unitatea de mäsurä fiind cotul (Elle)5. Analizänd tipurile de croiuri am constatat cä structura tiparelor era orientatä cu precädere spre cele de vestimentatie bärbäteascä, deoarece acestea nu implicau multiplele modificäri survenite ca urmare a evolutiei modei, a§a cum se intämplä in cazul ve§mintelor feminine. 3 §tefan Pascu, Me§te§ugurile din Transilvania pänä in secolul al XVI-lea, Bucure§ti, 1954, 159. 4 Arhiveie Nationale, Directia Judeteanä Sibiu, Fond Brukenthai, Caiet croitori 1722, 509/29, nr.64, p.78. 5 1 cot=60-70cm.
