Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
50 lOAN EUGEN MAN scrisoare adresatä arhitectului Müller Gustáv din Reghin, la 7 iunie 1956, i§i exprimä aceastä párere14. Aproximativ din jurul anului 1400 (sfártitul secolului al XlV-lea) intervin principalele modificari ín stil gotic, ín primul ránd prin ínzestrarea faiadéi sudice cu női ferestre, de dimensiuni mai mari, bogát decorate, din care s-а pástrat fragmentar doar una, ín prezent íncastratá pe exteriőrül peretelui nordic al bisericii. Lucrárile de dotare a bisericii cu női elemente sculpturale gotice §i de amplificare, prin construirea de női adáugiri, se desfá§oará timp de aproape un secol. ín anul 1630, pe latura sudicá a bisericii se construie§te о capelá, cu dimensiuni exterioare de 9,80x6,80 m, cunoscutá sub denumirea de Capela Sfántu Laurentiu. Prin construirea acesteia, cél putin douá dintre cele patru ferestre gotice í§i pierd functionalitatea, ele rämänänd ín podul adáugirii realizate. ín anul 1708 un puternic incendiu distruge ín buna parte biserica, §i astfel timp de peste §apte decenii aceasta rämäne ín ruiná, fára acoperi§, iar latura nordicä fiind demolatä páná la pámant. Lucrárile de restaurare a bisericii sunt realizate dupá un timp índelungat, íncepánd din anul 1778, ele constánd din reconstruirea peretelui exterior §i a colateralei nordice, boltirea navei principale, cät §i alte lucrári de consolidare. Doar la §apte decenii, ín luna noiembrie a anului 1848, din nou, biserica este incendiatä, suferind importante distrugeri, toate acestea alteránd ínfáti§area originalá a edificiului. íntre anii 1927 §i 1930, ín ajunul sárbátoririi a 600 de ani de existentá a bisericii, sunt realizate ample lucrári de restaurare, íntre care §i montarea marilor ferestre ín stil gotic. íncepute fárá avizul Comisiunii Monumentelor Istorice, lucrárile au costat 1500000 lei páná ín anul 1929, cánd comunitatea evanghelicá din ora§ solicitá íncá 100000 lei, necesari terminárii restaurärii15 16. Alte lucrári de restaurare, ultimele, au fost desfá§urate íntre anii 1959-1961, formele primite cu aceastä ocazie fiind cele existente §i ín prezent. Trebuie sä mentionám §i faptul cá íntre anii 1555-1867, biserica era ínconjuratá cu ziduri de apárare, realizate din piatrá, pe care exista §i urmátoarea ínsemnare: „Nulla salus bello, pacem te poscimus от' 14 Müller Gustáv, In manuscrisul säu A szászrégeníevangélikus (lutheránus) templom műemlékértékéről, sustine ideia cá Torna, ctitorul bisericii, este Torna de Szécsény, vicevoievodul Transilvaniei íntre 18 aprilie 1322-27 august 1342, care a fost §i comite de Sibiu (1324-1325) §i de Arad (1330). 15 Adresa Presbiteriului evanghelic Reghin, nr. 683 din 15 iunie 1929, in Arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice, Fond 5.32, dosar „Biserica Reghin”. 16 Urmánczy Nándor, Szászrégen és vidéke (Reghinul sásesc §i imprejurimile), ín Erdély (Ardealul), 1896, nr.1-2, p.85.
