Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
UN MONUMENT TRANSILVÄNEAN MAI PUTIN CUNOSCUT: BISERICA EVANGHELICÄ DIN REGHIN IOAN EUGEN MAN Situatä ín zona centralä -istoricä- a ora§ului Reghin, la marginea fruntii céléi de a doua terase a räului Mure§, biserica evanghelicä (luteranä)(PI.I.1) constituie, fara indoialä, cel mai vechi monument de arhitecturä din localitate1, ea fiind creatia coloni§tilor sa§i, a§ezati aici §i in imprejurimi incä din secolul al Xll-lea2. „Ora§ul de pe deaf’ cum mai este numitä localitatea, este una din vechile a§ezäri orä§ene§ti ale Transilvaniei, documentar fiind mentionatä incä din anul 1228, sub denumirea de Regun. Documentul este un act de danie, prin care regele Andrei al ll-lea doneazä lui Dionisie, mare vistiernic, fiul lui Dionisie, mo§ia Säplac, confiscatä de la Simion banul, ca pedeapsä pentru participarea la asasinarea reginei Gertrude. Mo§ia cuprindea teritorii intinse, in descrierea hotarelor се о märginesc fiind amintit §i drumul „...care merge la Säplac pänä la Reghin“3. Aceastä 1 Potrivit listei monumentelor de culturä, aprobatä Tn temeiul HCM nr.661/1955, biserica luteranä figureazä la pozitia nr.3294. Nu se cunoa§te cu certitudine momentul a§ezärii coloni§tilor sa§i la Reghin. Martin Reschner in Kritische Beiträge zur Kirchengeschichte des Hermannstädter Kapitels in Siebenbürgen vor der Reformation, Tn Archiv des Vereins für siebenbürghische Landeskunde, vol.3, 1859, p.407-408 presupune secolul al Xl-lea, ca §i alti autori. Ori bavarezii, cei care s-au a§ezat §i la Reghin, Tn secolul al Xl-lea Tncä colonizau spatii austriece. in Transilvania marea colonizare s-а desfä§urat Tn etape, Tn secolul al Xlllea. 3 „...et ibsi transit unam magnam viam, quae ducit de Sceploc usque in Regun”, Tn Documente privind Istoria Romäniei, veacul XI, XII §i XIII, seria C, Transilvania, I (1075-1250), Bucure§ti, 1951, p.232-234, doc.191. Numele localitatii, Regensburg - Regen (Reghin), pare sä indice prezenta bavarezä, de§i documentul din anui 1228 nu aminte§te nimie despre nationalitatea locuitorilor acestuea. Se pare cä §i alte localitáti din regiunea Reghinului au fost locuite de germani: Villa Radus (längä Uila, azi dispärutä), apói Lueriu, Bato§, Dedrad, Petelea, Ideciul de Sus, Teaca etc.
