Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
III. Recenzii
474 mäcar proportia de 20% stabilitä la Conferinta de Pace de la Paris, care le-ar fi dat dreptul sä aspire la о viatä nationalä proprie. Totodatä, este demonstrat cu ajutorul plan§elor §i cifrelor cät de diseminatä era populatia maghiarä §i germanä pe Tntinsul Transilvaniei §i cät de absurda era ideea Tmpärtirii acestei provincii ín cantoane pe principii etnice. Capitolul privind mi§carea politicä minoritára se constituie intr-un nucleu in jurul cäruia graviteazä intreaga carte. Este evidentiat aici, cu numeroase argumente §tiintifice, faptul cä obiectivul principal al Partidului Maghiar din aceastä perioadä (chiar §i a celui german in anii ‘30) a fost crearea de enclave etnice §i solicitarea unei autonomii in cadrul statului román, actiune cu bätaie lungä, deoarece se viza, in definitiv, realipirea Transilvaniei la Ungaria, prin revizuirea Tratatului de la Trianon. Capitolul referitor la mi§carea economicä minoritarä dovede§te cu lux de amänunte faptul cä afirmatiile indecente fäcute de liderii unor grupuri minoritare din Romania de azi, conform cärora toate guvernele care s-au succedat la conducerea tärii noastre, incepänd cu anul 1918 §i pänä astäzi, au urmärit distrugerea minoritätilor etnice, sunt pure fantezii lipsite de cél mai elementar bun simt. ín ultimul capitol, care trateazä aspecte de viatä culturalä (invätämäntul minoritar, cultele minoritare §i presa minoritarä), folosind ín cea mai mare parte surse de informatie sträine §i chiar fäcänd trimiteri la unele lucräri cu caracter revizionist, autorul scoate in evidentä faptul cä viata spiritualä minoritarä §i-a urmat cursui firesc, ba, mai mult, institutiilor acesteia Ii s-au adäugat noi privilegii pe längä cele vechi mo§tenite de la statui ungar. La elaborarea lucrärii, autorul a consultat articole, studii §i lucräri dedicate temei, atät romäne§ti cät §i sträine, precum §i unele documente de arhivä. Cele 83 de titluri din „Bibliográfia selectivä“ publicatä in finalul lucrärii stau märturie bogatei documentäri a autorului, dänd credibilitate §i prestantä §tiintificä lucrärii. Dacä despre problema minoritarä de azi -aratä autorul in Cuväntul inainte al cärtii- existentä mai mult sau mai putin (sau chiar deloc) in Románia, nu se pot scrie incä lucräri cu caracter general, datoritä lipsei de perspectivä istoricä, studierea perioadei interbelice supline§te intru totul acest neajuns, deoarece situatiile sunt similare pänä la suprapunere, dänd о §i mai mare credibilitate marelui Eminescu, care era convins cä: „Toate-s vechi §i nouä toate“ Liviu Boar
