Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)

II. Istorie

IDEEA EUROPEANÄ ÍN MANUALELE DE ISTORIE

449

dar evenimentele se produc la scara intregului continent, ducänd la un destin comun al acestuia; Apusul Europei are un Statut distinct;

3. Preponderenta Germaniei In Europa: Europa apare ca un sistem politic dominat de unul din statele sale;

4. Chestiunea nationalitätilor in Europa. Europa are о problema continental, cea a nationalitätilor.

ín afara cli§eelor europene promovate, se trateazä probleme strict europene: Tratatele de pace, formarea §i mtregirea statelor nationale, Rusia sovieticä -comunismul, Italia -fascismul, Germania -hitlerismul, Societatea Natiunilor, Mica íntelegere etc. Istoria diferitelor state, prezentatá ín manuale, este istoria statelor europene.

Dintr-un total de 40 lectii preväzute de programä, doar urmätoarele 7 sunt de istorie extraeuropeanä, dar toate sträns legate de istoria europeaná:

1 .Formarea SUA, pentru impactul asupra ideologiei revolutionäre franceze §i asupra politicii europene;

2. SUA pänä la Räzboiul Mondial, pentru relevarea fenomenului capitalist care apartine ín principal Europei, iar ín afara ei doar SUA §i Japoniei, la care se adaugä impactul asupra relatiilor intereuropene;

3. Japonia pänä la Räzboiul Mondial, pentru acela§i motiv ca §i SUA;

4. America Latiné. Dobändirea independentei, ín stricta relatie cu statul european Spania §i cu Doctrina Monroe care a limitat spatiul de ingerintá al statelor europene;

5. Imperialismul colonial al statelor europene este un fenomen specific european, de extindere la scarä mondialä a europenismului;

6. Räzboiul Mondial, väzut ín principal ca räzboi european;

7. Societatea Natiunilor, privitä ca о societate de natiuni europene.

ín total, programa afecteazä aproximativ 10% din problemele de tratat unor chestiuni extraeuropene, toate sträns legate de problematica europeanä. lar manualele s-au conformat programéi. Astfel incät nu exageräm afirmänd cä manualele de istorie universalä sunt de fapt manuale de istorie europeanä. Europa este cea care intereseazä, ín Europa se petrec 90% din faptele §i fenomenele istoriei tratate. Romänii gändesc in cadre europene. О intreagä atmosferä a discursului didactic sugereazä un destin comun al Europei, state §i popoare intr-o interdependent inevitabilä.

lorga define§te о lume medievalä: „Cum s-au alcätuit cele trei culturi ale lumii: cultura latiné ín Apus, cultura bizantinä in Räsärit §i