Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)

II. Istorie

IDEEA EUROPEANÄ ÍN MANUALELE DE ISTORIE

447

2. Am preferat manualele de istoria universalä care acoperä prin discurs epoca moderné §i contemporanä íncepánd din secolul XV (Lupa§) sau secolul XVII (Georgian, Bulat, Dimitrescu) sau chiar din secolul XVIII (Päträ§canu, Diaconescu) pänä la zi (perioada interbelicä) intrucät pentru aceste epoci poate fi relevatä о idee europeanä consistentä, se produce trecerea de la cre§tinätate la Europa, se poate releva rolul §i locul romänilor in contextui european dupä formarea statelor feudale. Volumul I din manualul lui lorga constituie о exceptie, demonstränd insä inconsistent unei idei europene relevante pentru antichitate §i Evul Mediu timpuriu. Faptul este demonstrat §i de manualele de istoria romänilor, care acoperä §i epocile anterioare secolului XV;

3. Am considerat editii apärute in momente diferite ale perioadei interbelice, pentru a sesiza о eventualä evolutie a conceptiei: 1919 (lorga), 1930-31 (Bulat, Dimitrescu, Lupa§, Panaitescu), 1935 (Georgian, Päträ§canu, Lambrino), avänd ca punct de reper momentul Proiectului Briand de Uniune Europeanä (1929-30-31) spre a studia impactul säu asupra manualelor. Manualele acoperä deci, practic intreaga epocä interbelicä;

4. Am ales autori de mare anvergurä, care au scris tratate de istorie §i deci, au conceptii proprii, punändu-§i amprenta personalitätii lor, dar §i autori mai putin cunoscuti prin opera lor §tiintificä, pentru a surprinde in mod global viziunea interbelicä asupra ideii europene: istorici care au avut о realä influentä asupra istoriografiei (lorga, Lupa§, Panaitescu) §i profesori de mai micä anvergurä (Georgian, Bulat, Dimitrescu, Päträ§canu). Oricim, sunt manuale care au cunoscut multe editii §i о mare arculatié §i influentä pentru a fi considerate reprezentative;

5. Am selectionat, de asemenea, personalitäti cu orientäri politice diferite pentru a sesiza о eventualä diferentä de opinii asupra ideii europene: lorga (nationalist neosämänätorist), Panaitescu (legionar), Lupa§ (preot ardelean), Päträ§canu (liberal);

6. In fapt, manualele mentionate sunt doar cele cu care ne vom ilustra argumentatia, nu totalitatea manualelor parcurse. Acestea ne oferä cli§ee §i stereotipii, demonstränd о conceptie unitarä asupra problematicii tratate. Informatia este a§adar dedundantä, iar citarea la nesfär§it a unora §i acelora§i formule care se repetä mereu, ar reprezenta un balast inutil. Cu rare exceptii, nesemnificative, manualele par a fi elaborate dupä un model unie, ceea ce, totu§i, nu s-а intämplat. Lectura unui singur manual este suficientä pentru a percepe conceptia tuturor autorilor: care a fost una §i aceea§i.