Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
MONUMENTE -SÍMBŐL AL CINSTIRII 439 for public menumentul Alexandru Papiu Marian8. La 1 Decembrie 1930 au avut loc manifestärile care au marcat dezvelirea, prilej de afirmare a sentimentelor participator fatä de ilustrul Tnainta§, dar §i de apreciere a modului cum au fost realizate componentele monumentului. Atät bustul, cät §i reliefurile ce au fost plasate pe pärtile laterale ale soclului au relevat, incä odatä la TTrgu-Mure§, calitätile sculptorului loan Schmidt Faur, cä§tigätorul concursului care i-a oferit prilejul de a concepe §i realiza acest monument. La timpul respectiv conducerea §colii a solicitat autorului sä ofere pentru Tnzestrarea interioarelor modele turnate Tn ipsos care au fost folosite pentru obtinerea pieselor definitive turnate Tn bronz. Revenind la momentul semnificativ al dezvelirii este necesar sä amintim cä printre cei care l-au omagiat pe Alexandru Papiu Marian s-a distins, prin caldele aprecieri exprimate, delegatul Academiei Románé, prof.univ.G.Bogdan-Duicä. La sfär§itul deceniului urmätor, Tn conditiile ocupatiei hortiste monumentul a fost Tndepärtat, revenind numai ca bust Tn fata institutiei §colare dupä aproape douä decenii. Azi nu se mai cunoa§te nimic despre soarta reliefurilor, atät cele turnate Tn ipsos (din interiorul §colii) cät §i cele turnate Tn bonz, ce au Tmpodobit monumentul din fata liceului. ín al patrulea deceniu energiile §i simtirile de bine au avut noi prilejuri de a participa moral §i material la Tnältarea unor semnificative monumente. Ele au fost dedicate lui Constantin Romanu Vivu §i lui Vasile Pop din Nazna. Primul, un obelise de mari proportii, avea Tnscris simbolul crucii. Era un monument inait de 10 m, realizat dupä proiectul arhitectului Cornel §ildan §i a costat circa 250000 lei. A fost inaugurat la 4 septembrie 1936. A däinuit pänä la venirea ocupatiei hortiste, fiind unul din primele victime ale anului 1940, ca §i alte monumente romäne§ti care au cunoscut aceia§i soartä, distrugerea prin dinamitare9. AI doilea monument a fost Tnältat Tn actualul cartier Mure§eni, Tn locul unde ibidem, dosar 100/1929, f.34; dosar 68/1937, f.40; Ghid.... p. 36; Danes Miklós, Tirgu-Mure§, Bucure§ti, 1966, p.38; Liceul Alexandru Papiu llarian, TTrgu-Mure§, 1969, p.81-84; Florian Tucä, Constantin Ucrain, Locuri §i monumente pa§optiste, Bucure§ti, 1978, p.198; Virgiliu Z. Teodorescu, Informatii referitoare la activitatea sculptorului loan Schmidt Faur, In Revista Muzeelor §i Monumentelor, seria Monumente Istorice §i de Artä, an XX, nr.2, 1989, p.50-51; Arta Plasticä, an V, nr.3-4, 1958, p.69 J.B.(Jean Bara§), Cine e autoruld Ghid .... p.8, 9, 34, 37; Arhivele Nationele Bucure§ti, Fond Ministerul Cultelor §i Artelor, Directia Artelor, dosar 68/1937, f.41-42.
