Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
I. Arheologie
RAPORT PRELIMINAR 37 statatä incä de Ia suprafata solului. Sectiunea deschisä a avut orientarea NNV 15°, ín functie de о terasare a terenului. Nivelul cultural este bogát, compus dintr-un sol brun-afänat cu pigmentatie de chirpici, oase arse, piaträ §i ceramicä fragmentarä care, cronologic se íntinde din eneolitic (cultura Cotofeni), epoca bronzului, Hallstatt (fragmente de la vase mari) §i cioburi mici lustruite, ornamentate sub búza cu un mic bräu alveolat. La -1,05 m s-а descoperit un topóra? din bazalt, fragmentat ín partea superioarä, avänd о forma elipsoidalä. Sub -1,30 m a apärut stratui galben-steril. In continuarea investigatiilor arheologice íncepute in anul 1992, in anul 1993 am efectuat о nouä campanie de säpäturi. Ea s-а desfä?urat in douä puncte: 1. „Spre hotar“, in afara vetrei satului, längä cursul albiei Mure?ului (maiul drept al bratului vechi)*; 2. ín grädina casei nr.477 din vatra satului, längä cea in care am säpat in anul precedent (478). In punctui „Spre hotar” a fost deschisä о sectiune de 10x1,50 m, avänd orientarea N-S. in cadrul acesteia se deta§eazä, intre m 4,20- 4,70 la -0,50 m adäncime, resturile de la о vaträ, fragmente ceramice diverse, cärbune §i chirpici. Aceastä situatie ne delimiteazä, cu aproximatie, limitele estice ale unei a?ezäri de sec.XI-XII, descoperitä in 1992. Din profilul §antului, la -0,45 m a ie?it un fragment din búza unui chiup cenu§iu, ornamentat cu linii in val, de sec.IV. Ín cél de-al doilea punct au fost deschise douä sectiuni, de 10x2 §i 8x2 m. Sub sóiul vegetal, bogát §i acesta in materiale arheologice diverse, antrenate de lucrárile agricole, a urmat un strat negru, cu multi bolovani de räu §i pietri?, fragmente de cärämidä §i tiglä, reprezentánd ürme de la о constructie din secolul trecut. Sub acest nivel (-0,70 m), intre m 0,85-1,55 §i m 7,30-9,20 a apärut о vaträ cu material ceramic bogát, databil in sec.VI-VII, X-XII, lut ars §i cärbune. La -1,20 m, stratigrafia este reprezentatä printr-un sol negru, afänat, pigmentat cu ceramicä diversä, oase §i resturi de cärbune. Ceramica dominantá este cea ro§ie, de facturä romanä, probabil de tip Criste§ti, provenind de la vase mijlocii: strächini, castroane, cäni, §.a., databile in sec.ll-lll. Am sesizat §i ceramicä romanä, ce pare a fi confectionatä in mediul local, fiind diferitä de cea de la Criste?ti. Nivelul roman are о adäncime de сса 0,70 m, ceva mai jos gäsind un fragment din búza unui vas-castron, cu diametrul de 20 cm, lucrat dintr-o pastá cenu§ie cu ürme de lustruire, ce il datäm in plinä epocä a fierului (cultura Gome?ti). Acest nivel hallstattian este marcat ре о * La säpäturile din anul 1993 a participat §i colega Nicoleta Man.
