Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
N.SULICÄ - UN CÄRTURAR ERUDIT 415 inläturate. ín cele douä studii, Nicolae Sulicä intentioneazä sä lumineze epoca de Tnceput a vietii §colare in §cheii Bra§ovului, aceasta fiind „ли cea mai veche §coalä, fondatä §i frecventatä de romäni, ci cea dintäi, care a primit caracterele precise de §coalä romäneascä, prin eliminarea limbei slavone §i prin inlocuirea ei cu limba romänä,ß5. §i, totodatä, sä demonstreze cä existenta §colii a permis pregätirea viitorilor preoti §i cäntäreti de bisericä pentru toatä Tara Bärsei §i pentru romänii din Secuime „care träiau atunci in mase compacte printre secui, cu muH mai redu§i numeric, decät cum apar mai tärziu, dupä ce s-а inceput procesul de deznationalizare a romänilor‘ße. Datoritä Reformei, Tn §coala din §chei, ca §i Tn bisericä „incepe sä palpite о viatä nouä, mai intensä §i mai romäneascä“, preotii romäni fiind Tntrebuintati de cätre sa§i §i ca „scriitori la ora§“, adicä tälmaci sau translatori §i corespondenti Tn contactui cu Principatele Románé, fiind chiar trimi§i Tn misiuni diplomatice. In jurul §colii §i al bisericii se formeazä о pleiadä de dascäli care asigurä desfä§urarea unei intense vieti literare Jncä inainte de epoca primelor tipärituri romäne§ti“, ace§tia Tndeletnicindu-se „cu traducerea cärtilor biserice§ti sau cel putin cu transcrierea traducerilor romäne§ti, venite din alte párti“65 66 67. ín cazul acesta „procesul de purificare §i modernizare a vechilor traduced romäne§ti, venite din regiunile nordice ale tärii, §i, concomitent, prima incercare de unificare a limbei noastre literare se fäcuse la Bra§ov, incä inainte de Coresi“68. Sigur, unele argumente se bazeazä pe textul Epilogului diaconului Oprea, mai ales Tn privinta activitätii Tnvätatilor bra§oveni, dar apeleazä §i la date istorice, consemnäri din documentele vremii, concluziile fiind: „existenta unei §coli organizate de copi§ti la Bra§ov“, „o veche traditie cärturäreascä“, tipärirea Tn „prima linie“ a cärtilor „pentru uz didactic Catehismul (1559) care avea formatul mai mic, caracteristic pentru manualele didactice §i despre care §tim precis cä a fost introdus Tn §coala de la Bra§ov prin hotärärea Consiliului orä§enesc din 12 martié 1559; apói Pravila Sfintilor Apostoli69; reducerea rolului Reformei doar la „nationalizarea invätämäntului“ §i introducerea cätorva materii care „aveau darui de a inviora invätämäntul, de a ridica nivelul spiritual al §colii §i de a intäri con§tiinta romäneascä“', §i, Tn sfär§it, dezvoltarea unei 65 Cea mai veche §coalä romäneascä..., p.734. 66 Ibidem, p.737. 67 Ibidem, p.753. 68 Ibidem, p.753. 69 Ibidem, p.755.
