Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
412 MELINTE $ERBAN limbei romäne, ci §i al ortodoxiei romäne§ti, cu urmäri atät de importante pentru mersu! de mai tárziu al bisericei románé“, deoarece, prin ea, „pentru prima data in istoria poporului nostru, slujba ortodoxé s-а putut desfátura integral ín limba románé“55. Meritul de a fi descoperit ín biblioteca bisericii Sfántul Nicolae din §chei §i de a fi scris primul studiu despre aceastä atät de importantá carte a literaturii románé religioase apartine tot lui N.Sulicä. Cu toate cä-i lipsea sfär§itul §i deci §i obi§nuitul §i atät de pretiosul epilog, el a identificat cartea cu Liturghierul coresian, iar in studiul publicat ín 1927 a incercat sä stabileascä 55 AI.Mare§, Ibidem, p 9-10. A se vedea §i N.Drägan, Despre ce Psaltire §i Liturghie vorbe§te Pavel Torda§i la 1570?, ín Dacoromania, IV (1924- 1926), Cluj, 1927, p.913-915: „Cu prilejul examenului de bacalaureat din toamna anului 1926 tinut in Tirgu-Mure§, dl. profesor N. Sulicä mi-а dat in facsimil pagina fntäie dintr-un exemplar din Liturghierul §i Diaconarul lui Coresi descoperit de dsa. In fruntea acestei pagini se gäse§te titlul Tocmeala slujbei dumnezeiascä Jntru ia §i diiac(o)strele Slovele sunt din tiparnita lui Coresi, iar filigrane härtiei este coroana fabricei de la Bra§ov. Dl. Sulicä mi-а mai comunicat ca are ín pregätire un studiu asupra acestui text deosebit de important. Doresc sä-i termine cät mai curänd pentru ca sä pot urmäri mai bine legätura dinire el §i manuscrisul de care mä ocup. Cät timp adecä n-am väzut incä intreg textul Liturghierului §i Diaconarului coresian, n-am putut stabili dacä intr-adevär existä legäturä intre acesta §i textete amintite ale manuscrisului Liceului „G.Co§buc" din Näsäud, ci am rämas tot la presupuneri §i conjecturi”. Deocamdatä insä observ cä, prin faptul cä Liturghierul §i Diaconarul coresian este tipärit cu chirilice, se poate stabili un lucru, §i anume cä §i Psaltirea, pe care voia Pavel Torda§i sä о punä in mäna preotilor säi, era tipäritä tot a§a. Ea a fost deci Psaltirea de la 1570 a lui Coresi, nu ,,putea sä fie §i Cartea de cäntece sau psalmi calvino-unitari,, tradusä §i tipäritä cu litere latiné §i ortografie ungureascä-säseascä pe la 1570, probabil ín tipográfia lui Heltai din Cluj...”. §i Ion Bianu §i Dan Simionescu, Bibliográfia romäneascä veche, 1508-1830, Tom. IV, Adäugiri §i Tndreptäri, Bucure§ti, 1944, p.12. Citändu-i pe N.Drägan §i Nicolae Sulicä, se precizeazä: „N-am väzut exemplare. Profesorul N. Sulicä din Tirgu-Mure§ posedä un fragent de 84 pagini, unicul cunoscut (s.a ), färä sfär§it; cuprinde numai liturghia Sf.loan Gurä-de-Aur. Formatul (in - 4°), cu 18-19 ränduri pe paginä. Nepaginatä; se numeroteazä in cirilicä numai primul §i ultimul caiet. Härtia are drept filigranä sterna cu coroana Bra§ovului. Literele, limba textului sunt acelea§i din tipäriturile coresiene de la Bra§ov. In ce prive§te anul, §tim cä intr-o scrisoare din 9 Decembrie 1570, episcopul romänä-calvin Pavel Torda§i amintea aceastä carte, ca tipäritä curänd, avänd pretul de ,,32 denari,,. S-а tipärit, probabil in lunile lunie-lulie 1570”.
