Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)
II. Istorie
N.SULICÄ - UN CÄRTURAR ERUDIT 409 arculatié la 12 martié 1559“, cänd judele primär al Bra§ovului, Johannes Benkner, „a decretat dimpreunä cu consiliul orä§enesc reforma bisericei románé §i le-а pus románilor la índemáná catehismul románesc ca sá-l invete‘A5. Data propusä de N.Sulicá a fost viu discutatä, rämänänd nelämuritä, neclarificatä pänä cánd probabil vor fi descoperite noi documente45 46 47. La cealaltä parte a Tntrebärii, N.Sulicá räspunde: Intrebarea cre§tineascä s-а tipärit la Bra§ov, din ordinul aceluia§i J.Benkner, de cätre diaconul Coresi §i Tudor diacul. Tot pe baza prologului, el rezolvä §i problema traducerii, afirmänd cä ni§te „cre§tini buni“, adicä aderenti ai reforméi, au prezentat diaconului Coresi о traducere a catehismului, pe care, pentru a salva ortodoxia textului, Coresi §i Tudor diacul „§i-au rezervat dreptul s-о revizuiascá, respectiv sä traducä din nou cele trei texte, mai inrädäcinate ín traditia bisericii ortodoxé §i mai cunoscute, cele zece porunci, Tatái nostru §i simbolul credintei. Primele douä cu mici schimbäri, iar crezul in intregime‘A7, pentru a ínlocui simbolul apostolic pregätit de autorii reformati ai catehismului. Analiza textului Catehismului lui Coresi, precum §i compararea lui cu catehismele ungure§ti reformate, apärute in aceea§i perioadä, íi furnizeazä argumentele de bazä, de fond §i de forrná, pentru ipoteza sa48. ín primul ränd faptul cä, pe längä cele cinci elemente ale credintei cre§tine, fixate de Luther, catehismele ungure§ti §i cele romäne§ti cuprind in plus „cele trei foloase ale cunoa§terii Decalogului, 45 Nicolae Sulicä, op.cit., p.16. 46 P.P.Panaitescu, Inceputurile §i biruinta scrisului in limba romänä, Bucure§ti, 1965, p 157-160; Ion Ghetie, Cäteva precizäri in legäturä cu datarea Catehismului lui Coresi, Tn Studii §i cercetäri lingvistice, XVII (1966), nr.5, p.547. in lucrarea Originile scrisului in limba romänä, Bucure§ti, 1985, p.225, Ion Ghetie §i AI. Mare§ sunt de acord cu datarea propusä de Alexandra Roman Moraru, „in primele patru luni ale anului 1560”. 47 Nicolae Sulicä, op.cit., p. 18. ín ce prive§te izvorul Catehismului sibian, consideräm ca justä pärerea lui AI. Piru: „Toate ipotezele cu privire la originalul dupä care s-а tradus Catehismul de la Sibiu sunt hazardate, cätä vreme nu avem textul romänesc” (Literatura romänä veche, Bucure§ti, 1961, p.60). 48 Compararea о face cu urmätoarele texte: a) Catehismul cél maré al lui Dévai Biro Mátyás, avänd forrná expozitivä §i tipärit pentru adulti, in Cracovia, circa 1540, §i Catehismul cél mic, ín formä de abecedar-catehism, nedialogat, tipärit tot la Cracovia; b) Catehismul lui Andrei Batizi, in formä dialogatä, in trei editii: circa 1542-1545 (pierdutä), 1550 §i 1555; c) Catehismul cél mic al lui Gaspar Heltai, dialogat, Cluj, 1550, §i Catehismul се! таге, Cluj, 1553 (in op.cit., p.21-22).
