Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 25. (1996)

II. Istorie

N.SULICÄ - UN CÄRTURAR ERUDIT 407 Rozsnyai, secretarul contelui Mihály Mikes41; despre relatiile lui Mihai Viteazul cu secuii „mánati de dórul de libertate“ §i cu ora§ul Tárgu- Mure§, cu documente referitoare la acélé ínvolburate vremi, multe inedite, completate de о interpretare criticä a izvoarelor42; §i alte asemenea date §i relatii utile pentru о istorie a acestor locuri, tinuturi §i chiar pentru о istorie a Transilvaniei. §i totu§i, atunci cänd vorbim de 41 О scrisoare de acum 217 ani, ín §oimii, Tirgu-Mure§, IV (1928), nr.6, p. 16-18. 42 Ion Ranca, Romänii din scaunele secuie§ti in antroponimele din conscriptu. 1699-1821, vol. I, Scaunul Mure§, Cluj-Napoca, 1993; Relatiile lui Mihai Viteazul cu ora§ul Tirgu-Mure§, Tirgu-Mure§, 1935. Este interesant de relevat cät materiale documentar a utilizat N.Sulicä pentru scrierea acestui studiu. Redam, mai jós, lista lucrärilor, dupä cum le-а citat autorul: N.lorga, Istoria romänilor din Ardeal §i Ungaria, voll, Bucure§ti, 1915; Acte romäne§ti din Ardeal, Bucure§ti, 1916; Szamosközy István, Rerum Transiylvanorum Libri, vol.VII, ín Seria Monument - Hungarica; Szádeczky Lajos, A. Székely nemzet története és alkotmánya (Istoria natiunii secuie§ti §i constitutia ei), Budapests, 1927; Szabó Károly, Történelmi tár (Colectie de documente), 1880; Szádeczky Lajos, Erdély és Mihály Vajda története (Istoria Ardealului §i a lui Mihai Viteazul), Timi§oara, 1893; I.Bogdan, Patru documente de la Mihai Viteazul, ín Prinos lui D.A.Sturza, Bucure§ti, 1903; N.lorga, Petru §chiopul §i Mihai Viteazul, 1899; Simigianus; Gyulafi Lestár, Történelmi tár (Colectie de documente), 1893; Hurmuzachi, IV, I, Bucure§ti, 1802; Cronica lui Enyedi Pál, ín Mikó, Erdély Történelmi Adatok (Date istorice transilvänene), Cluj, 1855; Cronica lui Nagy Szabó Ferencz, Ibidem; A. Bunea, Vechile episcopii románe§ti, Blaj, 1902; $tefan Mete§, Mo§iile domnilor §i boierilor din Tárile Románé ín Ardeal §i Ungaria, Arad, 1925; Orbán Balázs, A Székely föld léirása (Descrierea secuimii); Gavril Nemes, Memoriu, in Arhivele bisericii reformate din Tirgu-Mure§; Barosnyai Lukács János, Cronica ritmatá, intitulatá Régi és új Vásárhely (Vechiul §i noul 0§orhei), 1835-1837; Josif Koncz, Monográfia liceului reformat din Tírgu-Mure§, 1896; Ciro Spontoni, História della Transilvania, Venetia, 1638. Lucrarea face parte dintr-o comunicare, Ora§ul Tírgu-Mure§ ín epoca domniei lui Mihai Viteazul, tinutá la Congresul profesorilor de geografie, la Tirgu-Mure§, in 19-20 mai 1929. Aceastá lucrare ar merita о analizä detaliatä Tn lumina rezultatelor cercetärii istorice actuale. Oricum, multe din afirmatiile §i concluziile sale, ca §i cele privind vechimea elementului románesc in regiunile secuizate, au fost confirmate de cercetári ulterioare. A se vedea in acest sens studiile despre existenta unei populatii románe§ti in masa de secui, dupä cum gläsuiesc douä diplome ale lui Mihai Viteazul: „incolae sedium Siculicalium” (locuitorii scaunelor secuie§ti) sau §i mai precis, de „siculi et incolae sedium Siculicalium’’ (Secuii §i locuitorii scaunelor secuie§ti): I.I.Russu, Romänii §i secuii, Bucure§ti, 1990; Ion Ranca, Romänii din scaunele secuie§ti, Cluj, 1995; Memorialul lui Nagy Szabó Ferencz, Bucure§ti, 1993.

Next

/
Thumbnails
Contents